Ce riscă Ucraina?

Spirala atacurilor continuă. Ca și în ultimele zile, Rusia a continuat să tragă masiv asupra Kievului joi seara - de data aceasta cu rachete. Se pare că două femei și un copil au fost uciși. Iar din regiunea rusă Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, există informații despre noi bombardamente și, posibil, despre un nou raid al "Corpului Voluntarilor Ruși", care operează de pe teritoriul Ucrainei. Potrivit presei ruse, o dronă a fost doborâtă în regiunea Kaluga. Cu o zi mai devreme, un atac cu dronă asupra Moscovei și a împrejurimilor sale a ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume.

Astfel de atacuri cu drone au loc de aproape un an, în principal împotriva unor instalații de infrastructură militară și energetică, nu numai în teritoriile anexate de Rusia în Ucraina, deci inclusiv în Crimeea, ci și în Federația Rusă însăși. Una dintre primele ținte acolo a fost o rafinărie din regiunea Rostov în iunie 2022. Atacuri mai adânci, în interiorul țării, au fost mai puțin frecvente. În decembrie, aerodromul strategic Engels a fost atacat de două ori.

Ce se află în spatele atacurilor cu drone asupra Moscovei?

De regulă, Ucraina nu își asumă responsabilitatea pentru astfel de atacuri. În același timp, partea rusă atacă de multe ori mai des întregul teritoriu al Ucrainei, folosind drone și rachete de diferite tipuri, pagubele și numărul victimelor fiind așadar disproporționate. În ultima lună, atacurile cu drone și bombardamentele asupra zonelor care nu aparțin direct liniei de front au crescut de ambele părți. Cum se explică aceste evoluții? 

Opiniile experților diferă. Expertul austriac Gerhard Mangott, un bun cunoscător al realităților rusești, vede o legătură între atacul cu drone asupra Moscovei, bombardarea zonelor de frontieră rusești și utilizarea "partizanilor" - așa îi descrie el pe luptătorii unităților paramilitare "Legiunea Libertății Rusiei" și "Corpul Voluntarilor Ruși", staționate în Ucraina și care ar fi formate din cetățeni ruși.

Efecte psihologice și militare

"În mod evident, partea ucraineană vrea să transporte oroarea războiului și în Rusia. Ucraina vrea să arate oamenilor de acolo că statul nu este capabil să îi protejeze, nici în regiunile de frontieră, nici la Moscova", a declarat Mangott pentru DW. Aceasta subminează încercările Kremlinului de a "crea în societatea rusă impresia că nu există niciun război, că totul este normal", spune expertul. 

Pe de altă parte, specialistul militar Gustav Gressel, de la grupul de reflecție European Council on Foreign Relations, cu sediul la Berlin, propune o distincție între atacurile cu drone și evenimentele din Belgorod. Atacurile cu drone asupra Moscovei sunt "instrumente de război psihologic pentru a scoate nomenclatura rusă din pat dis-de-dimineață cu zgomotul de rachete antiaeriene", a declarat Gressel pentru DW. "Pe de altă parte, povestea din Belgorod și atacurile din zona de frontieră sunt legate de contraofensivă". Potrivit lui Gressel, Kievul vrea să forțeze Rusia să își securizeze militar mai puternic frontiera cu Ucraina, scop în care Moscova ar trebui să retragă trupe din Ucraina. În ce măsură acest lucru va îmbunătăți șansele de succes ale forțelor armate ucrainene în contraofensiva lor, vom vedea abia peste câteva săptămâni, crede expertul.

Cum reacționează Occidentul la atacul cu drone

Occidentul reacționează cu reținere la recentele evenimente. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat miercuri, la cererea DW, că dreptul internațional permite Ucrainei să atace teritoriul rusesc în legitimă apărare, dar a adăugat că Berlinul este împotriva folosirii în acest proces a armelor germane furnizate Kievului. Reacția din partea SUA, cel mai important furnizor de arme al Ucrainei, a fost similară. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că nicio armă americană nu a fost folosită în atacurile asupra Moscovei. În același timp, el a subliniat că SUA "nu sprijină atacurile în interiorul Rusiei".

Anterior, reprezentanții "Corpului Voluntarilor Ruși" au folosit cel puțin vehicule blindate americane în raidul lor pe teritoriul Federației Ruse. Gustav Gressel speră că incidentele nu se vor repeta, "dat fiind că ele i-ar putea irita pe alarmiștii escaladării de la Washington". Casa Albă este prea precaută, așa că liderii de la Kiev ar trebui să fie mai precauți", spune Gressel. În general el este convins că "este dreptul Ucrainei să atace obiective din Rusia". În opinia sa, "nimeni nu i-a cerut lui Putin să înceapă acest război. Așa încât Putin trebuie să trăiască cu urmările acestui război”. 

F-16 ca mijloc de descurajare?

Pe fondul extinderii atacurilor pe teritoriul Rusiei, Oleg Ignatov, expert al Grupului Internațional de Criză, afirmă că Ucraina încearcă să "crească prețul războiului pentru Rusia". Ignatov remarcă faptul că SUA "au multă influență asupra Ucrainei, dar nu pe fiecare teritoriu". Expertul presupune că Washingtonul poate convinge Kievul să nu folosească arme americane, cum ar fi sistemele de rachete HIMARS, pentru a ataca teritoriul rusesc, dar mai mult nu poate. 

Prin urmare, dorința Kievului de a primi mai multe arme din partea Occidentului are în primul rând scop de descurajare. 

La recentul summit G7 din Japonia, președintele american Joe Biden a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că nu va folosi avioane de luptă F-16, pe care Kievul le cere de mult timp, pentru atacuri asupra teritoriului rusesc. 
Până în prezent există doar o decizie a partenerilor occidentali de a instrui piloții ucraineni, dar nu și de a furniza ei înșiși avioanele.