Drepturile copiilor nu ajung în Constituţie - de ce?

Modificarea Legii Fundamentale, cum este denumită Constituţia germană, nu este niciodată simplă. Cel puţin două treimi din deputaţi trebuie să voteze modificarea ei. Iar guvernul federal nu dispune în Parlament de o majoritate atât de largă. De aceea a fost clar de la început că, dacă se doreşte includerea drepturilor copiilor în Legea Fundamentală, sunt necesare şi voturi din partea opoziţiei. În ianuarie, coaliţia de guvernare compusă din creştin-democraţi (CDU şi CSU) şi social-democraţi (SPD) a prezentat un text care trebuia adăugat articolului 6 din Constituţie:

"Drepturile constituţionale ale copiilor, inclusiv dreptul lor la dezvoltare spre a deveni personalităţi auto-responsabile, trebuie respectate şi protejate. Binele copilului trebuie luat în considerare corespunzător. Pretenţia copiilor, conformă dreptului constituţional, de a se face auziţi în faţa legii trebuie menţinută. Responsabilitatea primă a părinţilor rămâne neatinsă."

Astfel, guvernul a vrut să-şi îndeplinească după îndelungate tratative promisiunea inclusă în Acordul de guvernare încheiat în 2017. Însă mai trebuia convinsă opoziţia. Dat fiind că, în afara Alternativei pentru Germania (AfD), nimeni nu era din principiu împotriva includerii drepturilor copiilor în Legea Fundamentală, susţinătorii proiectului erau în mare parte optimişti. Şi momentul părea potrivit, fiindcă la nivel mondial copiii suferă cel mai mult din cauza pandemiei de coronavirus. A le conferi acestora mai multe drepturi pe viitor în Germania printr-o modificare a Constituţiei ar fi fost în ochii multora un semnal important. Politicienii ar fi arătat că le înţeleg nevoile.

Partidele se acuză reciproc de eşec

Acum însă, copiii şi cei care au nevoie de protecţie trebuie să mai aştepte. Compromisul la care s-a ajuns în Bundestag după tratative între toate partidele parlamentare a eşuat. Drept urmareâ, părţile se acuză reciproc pentru asta. Ministra federală a Justiţiei, Christine Lambrecht (SPD), care conduce interimar şi Ministerul Familiei, dă vina pe formaţiunile conservatoare CDU şi CSU şi pe cele din opoziţie. Toate acestea arată la rândul lor cu degetul spre politiciana social-democrată.

Uniunea "Aktionsbündnis Kinderrechte" care militează pentru drepturile copiilor este extrem de dezamăgită de rezultat. Tratativele eşuate sunt "o grea lovitură pentru copii, adolescenţi şi familiile din Germania, care oricum au beneficiat de foarte puţin sprijin în ultimele luni", arată organizaţia. Pandemia de coronavirus a demonstrat că "până acum nu s-a ţinut adesea cont de drepturile copiilor." De aceea, organizaţiile care fac parte din Uniune (Deutsches Kinderhilfswerk, Kinderschutzbund, UNICEF Deutschland, Deutsche Liga für das Kind) au apelat la guvernul federal şi la cele regionale să caute în continuare soluţii pentru includerea drepturilor copiilor în Legea Fundamentală. "Este nevoie de o formulare puternică şi fără echivoc a drepturilor copiilor, care să fie valabilă independent de drepturile părinţilor împotriva statului."

Convenţia ONU pentru drepturile copiilor - un reper important

Modelul de referinţă este convenţia ONU pentru drepturile copiilor, încheiată în 1989:

"În toate măsurile care afectează copiii, indiferent dacă sunt decise de instituţii de stat sau private, sociale, caritative, instanţe de judecată, autorităţi administrative sau organe legislative, binele copilului este un aspect de care trebuie să se ţină cont în primul rând."

Germania a ratificat această convenţie ONU în 1992. Dar un articol în acest sens nu există în Legea Fundamentală nici după aproape 30 de ani. Formula de compromis la care au ajuns acum partidele era oricum prea edulcorată în ochii organizaţiilor pentru protecţia copiilor. La mijlocul lunii mai, Aktionsbündnis Kinderrechte a avertizat Parlamentul să nu facă un gest pur simbolic. În opinia organizaţiei, este necesar un articol constituţional pentru drepturile copiilor "care să fie valabile independent de drepturile părinţilor împotriva statului."

"SOS-Kinderdorf": Germania putea fi un exemplu

Numai astfel ar fi posibilă asigurarea unor condiţii de viaţă propice copiilor şi şanse de dezvolatre mai bune pentru toţi copiii, întărirea poziţiei lor în faţa legii şi implicarea lor în deciziile care îi privesc. Prin asta ar deveni posibilă practic codecizia copiillor, dacă într-un loc urmează a se construi un parc de joacă sau o benzinărie sau dacă urmează a se construi sau nu o stradă ocolitoare în jurul unui areal de locuinţe. "Aceasta fiindcă implicarea copiilor şi adolescenţilor este o valoare centrală a unei societăţi democratice."

Şi Sabina Schutter, preşedinta consiliului "SOS-Kinderdorf", o organizaţie activă la nivel mondial, subliniază importanţa convenţiei ONU privind drepturile copiilor. Aceasta demonstrează în calitate de convenţie a dreptului internaţional "cât de importante sunt protecţia, stimularea şi codecizia copiilor la nivel mondial." Din această perspectivă, "ar fi urgent necesar ca aceste drepturi să capete în Germania rang constituţional", a declarat ea la solicitarea DW. Totuşi, în opinia ei, proiectul prezentat de coaliţia de guvernământ a prezentat "carenţe notabile" şi ar fi generat, probabil, mai multe probleme decât ar fi soluţionat.

Norvegia este mai avansată

Semnalul dat de eşuarea completării Constituţiei germane este regretabil în context internaţional, fiindcă "Germania ar fi putut prelua funcţia de model." Norvegia demonstrează că rangul constituţional al drepturilor copiilor dezvoltă efecte politice inclusiv la nivelul legislaţiei. "Aceasta nu poate inspira decât curaj în privinţa evoluţiilor din Germania. Bundestagul să se consacre acestei teme sensibile în următoarea legislatură", a îndemnat Sabina Schutter.