Dreptul la demonstraţii, mărul discordiei

Reacţiile au fost rapide şi au generat controverse. Legile penale, spune Uniunea Criminaliştilor Germani, trebuie modificate. Propunerea este însă respinsă de creştin-democratul Wolfgang Bosbach, fiind susţinut de ministrul Internelor, Thomas de Maiziere. Indiferent de deznodământul pe care îl va avea propunerea, dezbaterea privind violenţele petrecute recent la Köln ia amploare în Germania.

Nu puţini se întreabă, dacă nu era mult mai înţelept ca evenimentul din metropola renană să fie complet interzis, dat fiind potenţialul de violenţă. Pe de altă parte, nimeni nu pare dispus să ia în serios o propunere care vizează "restructurarea" dreptului la adunare în public. Autorităţile sunt însă nevoite să găsească o soluţie pentru evitarea unor asemenea violenţe în viitor. De altfel, nu mai târziu de noiembrie, huliganii germani vor să se reunească, din nou, pentru a demonstra împotriva "frontului salafist".

În Germania, dreptul la liberă adunare şi la demonstraţii (articolul 8 din Constituţie) este un drept fundamental. Orice persoană are dreptul să facă parte dintr-o adunare publică, câtă vreme acţiunea acesteia este paşnică, iar participanţii nu vin înarmaţi. Adunările în aer liber trebuie însă să fie aprobate de autorităţi cu cel târziu 48 de ore înainte de a avea loc. Administraţia locală poate, în anumite cazuri, să refuze acordarea aprobării, când se stabileşte că demonstraţia ar putea genera violenţe, punând în pericol siguranţa publică.

Este evident, acum după ce scandalul a luat sfârşit, că marşul huliganilor de la Köln nu trebuia aprobat. Administraţia locală trebuie să ofere un răspuns tuturor celor care se întreabă de ce a fost dată undă verde unei atare demonstraţii, când se ştia de la bun început că ea este organizată de Partidul de extremă dreapta, Pro NRW. De altfel, chiar şi în cazul aprobării marşului, autorităţile au dreptul şi obligaţia să decidă locul în care acesta va avea loc.

Or, a permite desfăşurarea acestui eveniment în faţa gării centrale a unei metropole germane cu milioane de locuitori, n-a fost o idee defel înţeleaptă, în contextul în care organizatorii sunt cunoscuţi drept persoane predispuse la acte de violenţă. De asemenea, numărul participanţilor trebuia să dea de gândit. S-a trecut prea uşor peste faptul că 5000 de persoane urmau să se adune în faţa unei gări care deserveşte aproximativ 280 000 de călători pe zi.

Coaliţia huliganilor de pe stadioanele de fotbal cu cei de pe scena politică a extremei drepte este o provocare nouă şi atipică pentru experţii germani în siguranţă. În mediul online este pus la cale un nou "summit" al huliganilor, acţiune care vizează, spun aceştia, "acţiunile salafiştilor". În noiembrie, o asemenea acţiune de protest va avea loc la Berlin. În context, sindicatele din Poliţie solicită îmbunătăţirea dotărilor şi renunţarea la planul de restructurare a 10 000 de posturi până în 2020.