Dreapta europeană şi protestele din Franţa

Protestele violente împotriva rasismului şi violenţei poliţiei care au izbucnit săptămâna trecută în Franţa s-au mai calmat între timp.  Dar replicile politice ale demonstraţiilor în parte violente continuă inclusiv în alte ţări. Un poliţist francez l-a împuşcat mortal marţea trecută pe un adolescent în vârstă de 17 ani cu rădăcini algeriene. Poliţişti opriseră maşina pe care el o conducea, după mai multe delicte de circulaţie periculoase pe care le comisese, informează mass media la unison. 

Mai ales politicienii care se opun migraţiei profită de crize de acest fel. Politicieni de dreapta din întreaga Europă au folosit răzmeriţele pentru a face în reţelele de socializare atmosferă împotriva refugiaţilor şi imigranţilor şi a revendica o politică de imigraţie restrictivă. În ţări precum Germania, Ungaria, Polonia, Suedia sau Italia, forţele de dreapta au urcat oricum considerabil în sondaje în ultimul timp.

"Un discurs rasist clasic"

În toate dezbaterile din Franţa accentul s-a pus pe faptul că demonstranţii au rădăcini străine. Liderul formaţiunii de dreapta Rassemblement National, Jordan Bardella, a vorbit, de pildă, despre o "însălbăticire a societăţii, ca o consecinţă a unei politici de imigraţie complet nebuneşti".

Comentatorul tv Jean Messiha, cunoscut pentru opiniile sale de dreapta, a cerut chiar organizarea unei colecte în favoarea familiei poliţistului care l-a ucis pe tânăr, cercetat acum pentru omor intenţionat. Apelul său s-a răspândit rapid în toată Europa, prin intermediul reţelelor de socializare. Zeci de mii de oameni i-au dat deja curs, donând sume de bani. În schimb, reprezentanţi ai demonstranţilor sau ai societăţii civile nu au prea fost prezenţi la dezbaterile din spaţiul public.

"Migraţia este prezentată drept problemă fundamentală a acestor violenţe", a declarat pentru DW Cihan Sinanoglu, membru al Centrului German pentru Studiul Integrării şi Imigraţiei (DeZIM). "Violenţa şi dinamicile sociale sunt etnicizate şi puse în legătură cu imigraţia. Este un discurs rasist clasic", a adăugat el.

"Până în tabăra conservatoare"

Şi în Germania dezbaterile se desfăşoară cu accent pe imigraţie. Acest accent nu este pus doar de extremiştii de dreapta, a explicat Sinanoglu, ci de taberele de dreapta, conservatoare de dreapta şi chiar conservatoare. Imigraţia este pusă în legătură cu violenţa şi cu ameninţarea ordinii publice, a declarat expertul.

Şi Bijan Djir-Sarai, secretar general al formaţiunii liberale FDP a declarat: "Imigraţia necontrolată şi enormele deficite în materie de politică de integrare sunt o ameninţare pentru securitatea internă". Şi formaţiunea conservatoare bavareză CSU împărtăşeşte această opinie.

Mass media populiste de dreapta au relatat despre o "răzmeriţă a imigranţilor" şi protestatari care se ghidează după legile Shariei musulmane. Reprezentanţi ai formaţiuniii de dreapta AfD au cerut în reţelele de socializare o "intervenţie în forţă" a poliţiei şi instanţelor de judecată. Dezbaterea are loc într-o perioadă în care AfD a reuşit pentru prima dată să impună un primar prin vot într-un oraş şi a întrunit în sondaje 20 la sută din intenţiile de vot.

Contextul nu este supus analizei

În Europa Centrală şi de Est se face oricum adesea campanie împotriva imigranţilor. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a folosit situaţia pentru a face atmosferă împotriva pactului privind imigrarea propus de UE. Iar premierul ungar Viktor Orban aplică de ani buni o politică îndreptată împotriva imigranţilor şi refugiaţilor. Vara trecută el a şocat cu afirmaţii privind "popoare cu rase amestecate", o "invadare a Europei" şi "schimbarea populaţiei în Europa", toate acestea fiind formulări frecvent uzitate în mediul de dreapta.

Pentru secretarul de stat în Ministerul italian de Interne, Nicola Molteni, membru al formaţiunii de dreapta Lega, răzmeriţele din Franţa sunt o "dovadă a eşuării imigraţiei necontrolate şi un avertisment pentru restul ţărilor Europei". Un mesaj similar au şi politicieni din Belgia sau Marea Britanie. 

Toate aceste mesaje mizează pe mecanisme asemănătoare", susţine Sinanoglu: "Tinerii sunt folosiţi şi pentru a descrie ei înşişi situaţia: pe de-o parte civilizaţii francezi, pe de alta tinerii bărbaţi violenţi, care ameninţă ordinea publică. Iar această ordine trebuie protejată cu toată violenţa", a afirmat sociologul. "Desigur, violenţa (protestatarilor - n.red.) trebuie condamnată. Dar trebuie să ne gândim şi la cauzele acestei violenţe", a subliniat el.