Dosarul 10 august, cu pași repezi spre prescrierea faptelor

O nouă amânare în Dosarul 10 august a fost dictată luni, 9 decembrie 2024, de Tribunalul Militar București. Zece dintre persoanele vătămate în timpul intervenției abuzive a jandarmilor împotriva participanților la mitingul din Piața Victoriei, din vara anului 2018, așa-numitul ”Protest al diasporei”, nu au putut fi citate, ceea ce, a decis judecătorul militar Nicolae George Octavian, reprezintă un viciu de procedură. Este vorba despre zece din cele în jur de 350 de persoane vătămate care s-au constituit parte civilă în dosar și cer despăgubiri. Amânarea este deja a doua în această fază a procesului, după mai multe survenite și în camera preliminară.  

Abuz de putere și purtare abuzivă 

Primul termen de judecată a dosarului a fost la abia cinci ani de la incidentele provocate într-o perioadă în care guvernarea PSD-ALDE încercase prin jonglări parlamentare să modifice legile justiției în beneficiul conducerii pesediste din epocă, exercitată în special de Liviu Dragnea, dar și al altor mari corupți.  

În după amiaza zilei de 10 august 2018, dar mai ales după lăsarea serii, jandarmeria a intervenit cu gaze lacrimogene și cu tunuri cu apă împotriva protestatarilor pașnici. În anumite cazuri, militarii trupelor speciale au acționat mult mai violent, agresând persoane aflate în piață. Sute de protestatari au fost răniți, iar reacția autorităților a fost criticată pe scară largă, atât la nivel național, cât și internațional. Au fost trimiși în judecată 16 inculpați, între care fostul director adjunct al Jandarmeriei București colonelul Laurențiu Cazan, pentru abuz în serviciu și fals intelectual, fostul inspector de jandarmerie Sebastian Cucoș, acuzat de abuz în serviciu, la fel ca prim-adjunctul inspectorului general al Jamdarmeriei Române, Cătălin Șindile. Pentru ceilalți 13, capul de acuzare este ”purtare abuzivă”.   

Justiția folosește ”pretexte, nu argumente”  

Ajuns la parchetul anti crimă organizată și terorism DIICOT, dosarul a fost clasat în 2020 de Tribunalul București, pe motivul invocat de procurorii antimafie că șefii Jandarmeriei nu puteau anticipa direcția în care o va lua protestul și, deci, nu au intervenit cu premeditare.  

Ancheta a fost redeschisă în anul următor la cererea uneia dintre victimele abuzurilor Jandarmeriei, Ioan Crăciuneanu, rănit în picior în urma exploziei unei grenade cu gaz lacrimogen. La înfățișarea din 9 decembrie, Crăciuneanu a criticat încă din sala de tribunal decizia de amânare și a acuzat ”o nouă încercare de tergiversare” a justiției române, cu intenția clară de a ajunge cu dosarul la termenul de prescriere.  

Într-o declarație pentru DW, Crăciuneanu a apreciat că ”argumentele nu au fost argumente, au fost pretexte” și că ”unele reguli sunt mai importante decât altele pentru justiția română. Procedura, spre exemplu, este mult mai importantă decât dreptatea, actele birocratice decât actul de justiție”.   

Anterior, în instanță, Crăciuneanu a cerut justiției, în aplauzele celor circa 100 de părți vătămate și civile prezente în spațiul, de altfel derizoriu, în care s-a desfășurat înfățișarea, să ”judecați în lipsă, să judecați în prezență, să judecați în spatele ușilor închise, doar să vă faceți meseria și să judecați” pentru că ”nicio amânare nu este în interesul victimelor”. Nu este prima oară când pune presiune pe cei ce instrumentează acest dosar: când instanțele au încercat prima oară să-i facă scăpați pe jandarmii responsabili pentru cele petrecute la 10 august, Crăciuneanu s-a cerut ”cu forța anchetat de către procurorii care nu vroiau să mă ancheteze, scopul lor fiind prescrierea cazului, mușamalizarea întregii acțiuni și trimiterea în pensie specială a inculpaților”.  

Tertipuri și suspiciuni de influențe politice  

Toni Decean, avocatul comunității Declic, amintește, pentru DW ”cum, la termenele anterioare, în camera preliminară, jandarmii, inculpații, s-au folosit de avocați pentru a tergiversa. Am văzut avocați ai jandarmilor dându-și demisia pe ultima sută de metri”, printre alte metode de a obține noi amânări. Pentru ca acest dosar să aibă o șansă, judecătorul ar trebui să stabilească termene de judecată în fiecare săptămână, astfel încât dosarul să nu ajungă la termenul de prescripție, care este în 2026, a mai precizat Decean. ”Dacă nu va proceda de asemenea maneriă și dacă după 17 ianuarie vom avea termene de judecată la o lună de zile, atunci cred că este previzibil rezultatul care se dorește”.   

Printre cei care s-au aflat pe 10 august în Piața Victoriei din București se numără și deputatul USR Tudor Pop. Și el a plecat, ieri, din sala 1 a Tribunalului Militar cu gustul amar lăsat de justiția care îi refuză pe ”oamenii care au nevoie de răspunsuri, care își caută dreptatea în fața acelor abuzuri”. Chiar dacă pentru pronunțarea de ieri judecătorul este acoperit legal, ”nu pot să fiu de acord cu faptul că de șase ani și jumătate nu s-au găsit soluții la aceste vicii de procedură și că evenimente neașteptate tot apar în sala de judecată. Îmi permit o mică speculație, o opinie personală dar și politică, totodată: probabil că, undeva, cineva își dorește o prescripție și în acest caz, așa cum au fost date și în alte cazuri. Cred că justiția română ar trebui să se adune un pic, să se scuture de influențele politice din spatele ei și să facă lumină și în acest caz, așa cum ar trebui făcute și în celelalte cazuri”, a precizat Pop, pentru DW. 

Ioan Crăciuneanu, care a solicitat și o anchetă împotriva decidenţilor politici care ar fi dispus represiunea din 10 august (Speranţa Cliseru, pe atunci prefect al Capitalei; Carmen Dan, care coordona atunci Ministerul de Interne, şi Liviu Dragnea, fost preşedinte al PSD), este în schimb convins că dosarul va fi rezolvat - dacă nu de sistemul juridic românesc, cel târziu ”de către instanțe internaționale, cu o nouă umilire absolută a statului român și, până la urmă, de către cărțile de istorie care vor consemna această șaradă”.