Dosarele securităţii albaneze se prăfuiesc în pivniţele arhivelor

Detalii din trecutul scriitoarei Diana Çuli a fost scoase la lumină în ultimii ani de presa albaneză. Potrivit informaţiilor publicate, tinerii poeţi Genc Leka şi Vilson Blloshmi au fost executaţi în 1977, întrucât creaţiile lor fuseseră clasificate, de către redactorul de atunci al ziarului asociaţiei scriitorilor albanezi, drept ”critici aduse regimului”. Pentru acesta, Çuli şi-a cerut scuze în mod public. Atât, nici un fel de alte consecvenţe. Funcţia de preşedinte a Formului Femeilor din Tirana şi-a menţinut-o. Când vine vorba despre acest capitol al vieţii ei, Çuli evită să dea detalii: ”Este o poveste lungă şi nu vreau să vorbesc despre asta. Există mereu atacuri din partea concurenţilor, care vor să te defăimeze, atât pe tine cât şi familia ta”.

Cazul Diana Çuli a redeschis în Albania şirul dezbaterilor aprinse despre trecutul persoanelor publice, care refuză să facă declaraţii privind relaţiile cu fostele servicii secrete. Au trecut 15 ani de la căderea regimului condus de Enver Hoxha, unul din cele mai îngrozitoare dictaturi din fostul bloc comunist. Dar discuţiile despre publicarea dosarelor continuă încă. Tristul capitol al serviciilor secrete albaneze, ”Sigurimi i Shtetit” mai dezbină şi astăzi opinia publică.

La început a existat o regulă, potrivit căreia persoanele care candidau pentru funcţii publice trebuiau să declare în scris dacă avuseseră sau nu legături cu serviciile de securitate comuniste. O lege în adevăratul sens al cuvântului a fost adoptată de abia în anul 1995, în timpul guvernului format de partidul democrat. Prevederile acestui act legislativ permiteau publicarea anumitor detalii din trecutul comunist al unor persoane care deţineau funcţii politice înalte. În 1996 a fost înfiinţată şi o comisie care să se ocupe în exclusivitate de dosarele serviciilor secrete albaneze.

Un an mai târziu, în timpul regimului socialist, comisia de control a fost înlocuită. Iar decizia fostului preşedinte al Comsiei iniţiale, Nafiz Bezhani, de a controla amănunţit trecutul parlamentarilor albanezi a fost pe loc respinsă. Într-un interviu publicat cu puţin timp înainte de decesul lui Bezhani, acesta spunea: ”propunerea mea a fost refuzată de noua Comisie. Parlamentarii s-au autoprotejat într-un mod nepermis".

Polticienii sunt însă de altă părere. Preç Zogaj, primul care a acceptat să dea publicităţii detalii despre trecutul său, crede că legea din anii 90 a fost aplicată. El însuşi a recunoscut că a lucrat în cadrul serviciilor de securitate comuniste, dar că ar fi fost obligat să facă acest lucru. Pentru că a recunoscut şi pentru că şi-a cerut scuze în mod public, Zogaj şi-a putut păstra mandatul de parlamentar. În alte cazuri însă, verificarea actelor de la securitate, a avut urmări dramatice, este de părere Zogaj:

”Cunosc persoane care au fost împiedicate să candideze sau cărora nu li s-a permis să ocupe o poziţie. Au existat drame serioase. Unele persoane au părăsit din aceste motive Albania. Iar eu am fost martor al unor sinucideri din aceleaşi motive”, dezvăluie politicianul albanez. De aceea, el este ferm convins de necesitatea clasificării dosarelor din arhivele fostei securităţi.

Părerea nu este împărtăşită însă de alţi colegi parlamentari. Nard Nodka a elaborat un proiect de lege, prin care se solicită mai multă transparenţă. ”De această dată se impune o strategie clară, fără influenţe din partea partidelor. Trebuie constituită o comisie pluralistă, la care să participe atât reprezentanţii Opoziţiei cât şi ai Regimului. Ar fi pentru prima oară, când s-ar forma o asemenea Comisie, care, contrar obiceiurilor anterioare, nu ar mai fi controlată de majoritatea parlamentară,” este convins Nodka.

Există însă şi informaţii potrivit cărora actele din arhivă ar fi fost deja manipulate.

În vreme ce dezbaterile aprinse privind publicarea dosarelor de securitate continuă, în arhivele fostelor servicii secrete albaneze documentele se prăfuiesc în linişte.