Dodon, suspendat ori de câte ori vrea Plahotniuc

Contrar Constituției (care îl obligă să semneze decretele la înaintarea repetată a candidaților de către prim-ministru), șeful statului a refuzat să semneze decretele de confirmare în funcții a 7 noi membri ai Guvernului. Anterior, procedura a fost testată în cazul învestirii ministrului Apărării, Eugen Struza. Și de această dată, democrații au cerut Curții să soluționeze acest blocaj, iar magistrații au constatat, ca și în primul caz, existenţa circumstanțelor ce fac necesară înlăturarea temporară din funcție a lui Igor Dodon. Mai exact, este vorba doar de procedura de semnare a decretelor de numire în funcție a celor 6 miniștri și a unui viceprim-ministru trimiși de PD în Guvern la sfârșitul anului trecut. În cadrul audierilor de la CC, democratul Sergiu Sîrbu, a recunoscut că procedura este una ieșită din comun și nu ar trebui aplicată prea des, dar a insistat totuși ca așa să fie depășit blocajul. Analiștii politici spun că hotărârea Curții Constituționale era una previzibilă în condițiile în care, spun ei, puterea oligarhică a reușit să-și subordoneze majoritatea instituțiilor statului.

Igor Dodon, din ce în ce mai puțin gălăgios

La fel a comentat situația și Igor Dodon. Cel care anterior amenința guvernarea cu faptul că „sute de mii de susținători așteaptă un semnal din partea președintelui pentru a da jos această guvernare”, s-a limitat doar la o postare cuminte pe Facebook: „Curtea Constituțională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate. Sunt iarăși încălcate grav procedurile legale”. Potrivit lui, prin decizia sa, CC a trecut definitiv în zona gri a democrației și a statului de drept: „Curtea și-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituțional. Este o cădere dezonorantă și regretabilă pentru un stat care se vrea democratic”, a comentat Dodon.

Potrivit Hotărârii Curții Constituționale, refuzul deliberat al șefului statului de a-și îndeplini obligația constituțională de a da curs propunerii repetate a prim-ministrului de înlocuire a unor membri ai Guvernului constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale. Prin urmare, interimatul funcției de președinte urmează a fi asigurat, pentru procedura de semnare a decretelor, fie de președintele Parlamentului, fie de prim-ministru.

Finul Candu, din nou președinte interimar

Deja s-a decis – cel care va asigura interimatul funcției de președinte pentru procedura de confirmare a noilor miniștri va fi șeful Legislativului, Andrian Candu, finul oligarhului Vlad Plahotniuc, lider PDM: „În calitate de președinte interimar, voi semna în perioada următoare decretul privind numirea miniștrilor și voi primi jurământul acestora”, a declarat marți, Andrian Candu.

La mijlocul lunii decembrie, Partidul Democrat a anunțat că 7 din cei 13 miniștri din Guvernul Filip vor fi înlocuiți, iar Igor Dodon a spus că va semna doar decretele de demisie a vechilor miniștri, nu și pe cele de învestire a noilor membri ai Guvernului. Potrivit lui, „majoritatea candidaților propuși au demonstrat inconsecvență, lipsă de profesionalism și oportunism regretabil în funcțiile și activitățile desfășurate anterior, iar unii au fost implicați direct sau indirect în frauda bancară”. Printre noii membri ai Guvernului, propulsați de PDM, se numără și ex-premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici, care au semnat garanțiile de stat prin care Banca Națională a Moldovei a creditat, în 2014 și 2015, cu miliarde de lei cele trei bănci moldovenești prin intermediul cărora, din sistemul bancar al țării, s-a furat 1 miliard de dolari. Miliardul furat a fost transformat în datorie de stat și pus pe umerii cetățenilor, până în prezent ancheta stagnează, termenul de prescripție expiră, iar majoritatea celor care, în virtutea atribuțiilor de serviciu, aveau obligația să blocheze frauda se află nu doar în libertate, dar continuă să administreze bani publici.

Igor Dodon, un președinte decorativ risipitor

Una din promisiunile electorale ale lui Igor Dodon, în campania pentru alegerile prezidențiale din 2016, era recuperarea miliardului furat. Până acum, potrivit unor analiști politici de la Chișinău, acesta nu izbutit nimic în acest sens. Consiliul Suprem de Securitate, pe care îl prezidează, a fost paralizat prin boicotarea acestui organ de către exponenții guvernării controlate de PDM. În schimb, Dodon a mers de nenumărate ori în vacanță, s-a întâlnit de 7 ori cu Vladimir Putin fără rezultate palpabile, a împărțit niște medalii, Președinția a cheltuit, pe timp de criză, în primul an de mandat al lui Igor Dodon peste 1 milion de lei pentru servicii aeriene și a procurat, din bani publici, potrivit Registrului de Stat al Achizițiilor Publice, un aparat de fotografiat în valoare de 160 de mii de lei.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău