DNA anchetează înființarea unei școli

La Târgu-Mureș s-a reaprins un conflict vechi legat de școlile cu predare în limba maghiară. Anul trecut, în urma unei hotărâri a Consiliului local, s-a înființat un liceu teologic romano-catolic în aceeași clădire în care funcționase până atunci liceul mixt româno-maghiar, ”Unirea”. La prima vedere, liceul mixt era un succes, dar, în realitate, ungurii au căutat mereu să reînființeze o școală cu predare exclusivă în limba maghiară, după modelul aceleia care funcționase încă din anul 1907. Partidele românești locale s-au opus, în schimb, de fiecare dată, făcând apologia mixității și a înfrățirii etnice. Primarul Dorin Florea, unul dintre opozanții cei mai puternici, spunea în 2014 că „Unirea trebuie să rămână pentru totdeauna – părerea mea ca primar – un colegiu mixt româno-maghiar, în care să existe o cutumă clară despre standardul care trebuie atins” (Agerpres).

Argumentul implicit era că, odată ce clasele se vor separa, va scădea exigența didactică, iar elevii maghiari vor avea de suferit. Un argument prezumțios, care, pe bună dreptate, nu putea convinge pe nimeni. Pe măsură ce asemenea pledoarii se acumulau, era tot mai greu de ascuns că mixitatea era impusă și că nu deriva din opțiunea liberă a comunităților vizate.

În orice caz, consilierii UDMR au perseverat și au reușit adoptarea unei hotărâri de Consiliu care avea să ducă în 2015 la apariția liceului teologic romano-catolic ”Rákóczi Ferenc”.

Surpriza avea să vină de la DNA, care a declanșat, la începutul lunii noiembrie anul acesta, anchetarea inspectorului școlar Ștefan Someșan și a directorului noului liceu, Tamási Zsolt, pe care îi acuză că ar fi ignorat cu bună știință absența unei aprobări din partea Ministerului Educației de la București. A fost ca o lovitură de trăznet. La sfârșitul săptămânii trecute, la Târgu-Mureș, la Cluj și la Sfântu Gheorghe, maghiarii au organizat mitinguri de protest, liderii UDMR susținând ca ancheta DNA e o formă de intimidare politică. În schimb, filialele locale ale partidelor românești s-au desolidarizat pe diferite voci: PNL a luat partea DNA, pledând, în subsidiar, pentru închiderea liceului maghiar; iar PSD, care votase încă din 2014 împotriva hotărârii Consiliului local, i-a acuzat pe liberali (democrat-liberali pe vremea aceea) de complicitate cu UDMR, considerând că vina aparține în întregime consilierilor și nu inspectorului arestat. În fine, o parte din presă pretinde că ungurii își apără liderii corupți împotriva DNA, invocând persecuții etnice fictive.

În atmosfera aceasta tulbure, s-a auzit dinspre politica românească o singură voce clară și rațională, aceea a lui Dan Mașca, președintele Partidului Oamenilor Liberi din Târgu Mureș: ”Partidul Oamenilor Liberi - a spus el - recunoaște dreptul Bisericii Romano-Catolice de a-și înființa în mod legal propriul liceu confesional în Târgu-Mureș, în imobilele pe care le deține. Rezolvarea problemei spațiilor școlare din Colegiul Național ”Unirea”, dar nu numai, o vedem prin construirea unui campus școlar modern, dotat la nivelul secolului al XXI-lea” (www.zi-de-zi.ro).

Aceasta este de fapt adevărata problemă: au maghiarii dreptul de a (re)înființa o școală proprie într-un local care le aparține prin moștenire istorică? Restul sunt amănunte. Dacă li se recunoaște acest drept, problema unui aviz de la Ministerul Educației devine un simplu detaliu administrativ, iar dacă nu li se recunoaște, ne aflăm în  fața unei probleme de natură politică și nu judiciară. Procurorii anticorupție nu au ce căuta în această ecuație, decât ca executori ai unei decizii politice nerostite. Să anchetezi felul cum a luat ființă o școală înseamnă să recunoști că legea pune anumite obstacole unei asemenea inițiative și că cineva a decis, în secret, să adopte interpretarea cea mai restrictivă.

Iar în aceste circumstanțe, Guvernul și Președinția nu pot rămâne tăcuți și indiferenți, cu alibiul independenței justiției (care aparține de fapt numai judecătorilor), căci se fac părtași la o politică opresivă.

Autor: Horațiu Pepine