Se află Europa în faţa unei noi crize energetice?

Cea mai recentă dispută Europa-Rusia legată de livrările de gaze a culminat la sfârşitul săptămânii trecute după luni de controverse. Sâmbăta trecută gigantul energetic rus Gazprom, controlat de stat, a sistat livrările de gaze către Austria, după ce guvernul de la Viena a ameninţat că nu va onora o factură drept compensaţie într-o dispută contractuală pe care a câştigat-o.     

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a acuzat Moscova că "foloseşte o dată în plus energia ca pe o armă", în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, încearcă să "şantajeze" Austria şi Europa. Ea a adăugat că UE este "pregătită pentru asta şi pentru iarna ce vine".

Austria împreună cu Ungaria, Slovacia şi Cehia este în continuare foarte dependentă de livrările de gaze din Rusia. Viena a comunicat că are rezerve suficiente pentru a face faţă acestei sistări. Compania energetică austriacă OMV a declarat săptămâna trecută că rezervele de gaze din capacităţile de stocare au trecut de 90 la sută.

Dar preţul gazelor naturale a sărit la cel mai înalt nivel din ultimul an după ce bursele au aflat de agravarea disputei. Între marţea şi joia trecută preţurile s-au majorat cu mai bine de 7 la sută, ajungând la 46,63 euro pentru fiecare megawatt-oră.

Care e sursa disputei ruso-austriece legate de gaze?

În ianuarie 2023 OMV a cerut arbitrajul Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC) afirmând că gigantul energetic Gazprom a provocat întreruperi de livrări în toiul crizei energetice europene, izbucnite după ce Rusia a demarat cu un an înainte invadarea la scară largă a Ucrainei.

Fiind de decenii principalul furnizor de gaze naturale al Europei, Rusia a redus semnificativ livrările în 2022, invocând probleme tehnice şi dispute legate de plăţi. Prin asta a încercat să facă şi presiuni politice în contextul sancţiunilor internaţionale decise împotriva sa pe fundalul războiului din Ucraina.

Dat fiind că depindeau de Rusia în proporţie de 40 la sută din necesarul lor de gaze, ţările europene s-au îmbulzit să-şi asigure livrări alternative şi să-şi umple capacităţile de stocare în condiţiile în care preţul explodase. În august 2022 un megawatt-oră ajunsese să coste la Dutch TTF gas benchmark, principala bursă europeană a gazelor, peste 300 de euro.

Miercurea trecută ICC, cu sediul la Paris, a tranşat disputa ruso-austriacă în favoarea OMV, stabilind că Austriei i se cuvin despăgubiri în valoare de 230 de milioane de euro plus dobânzi şi costuri, după cum a informat compania de la Viena.

ICC este o instituţie însărcinată cu rezolvarea disputelor comerciale internaţionale şi hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate părţile. Anterior ICC hotărâse în favoarea companiei Uniper din Germania, stabilind că Rusia trebuie să-i plătească mai bine de 13 miliarde de euro despăgubiri pentru o cantitate de gaze nelivrate.

OMV a comunicat într-o declaraţie că-şi va recupera pierderile recunoscute prin neplata unor facturi primite în cadrul contractului gazier încheiat între Austria şi Gazprom Export. OMV a avertizat cu privire la o posibilă "deteriorare a relaţiilor contractuale" cu Gazprom, care ar putea duce la o "potenţială stopare a livrărilor de gaze".

Cum ar putea disputa afecta securitatea energetică a Europei?

Criza energetică din 2022 a lăsat în urmă o mare sensibilitate pe piaţa gazelor din Europa faţă de orice chestiune legată de livrări şi fiecare nouă dispută are potenţialul de a provoca majorarea preţurilor.

Deja anul acesta cererea de încălzire a crescut în Europa din pricina temperaturilor mai scăzute. Capacităţile europene de stocare a gazelor ajunseseră la 1 noiembrie la un grad de umplere de peste 95 la sută, dar agenţia Reuters a anunţat că în pragul iernii extragerile de gaze din stocuri au început mai devreme decât anul trecut.

Înainte de sistarea livrărilor, Austria îşi asigura 80 la sută din necesarul de gaze din Rusia. Alfons Haber, directorul oficiului naţional de reglementare energetică E-Control a declarat că livrările Gazprom s-au redus cu 12 până la 15 la sută din pricina conflictului dar a dat asigurări că "locuinţele nu vor rămâne neîncălzite nici iarna aceasta şi nici cea viitoare", chiar şi în cazul în care Rusia va întrerupe livrările complet.

Dar această ultimă dispută este agravată de iminenta închidere a conductelor de tranzit în Ucraina, prin care Austria, Ungaria şi Slovacia primesc în mare parte gazele din Rusia. Kievul a refuzat să prelungească înţelegerea cu Moscova privind tranzitul gazelor ca parte a eforturilor sale de a-şi reduce legăturile economice cu Rusia şi de aceea înţelegerea va expira la sfârşitul acestui an. Ucraina încasează în prezent taxe de tranzit reprezentând 0,5 la sută din Produsul său Intern Brut.

Unii analişti se tem că volumul livrărilor de gaze din Rusia către Austria s-ar putea reduce la jumătate dacă conflictul cu Gazprom se agravează, dat fiind că următoarea plată a OMV este stabilită pentru data de 20 noiembrie.

"OMV ar putea să nu onoreze această factură, în valoare de 213 milioane de euro, dar asta ar putea determina Gazprom să rezilieze pe loc contractul de livrare", a declarat Tom Marzec-Manser, directorul gas analytics at consultancy ICIS, pentru Financial Times.

Încetarea înţelegerii de tranzit ar putea de asemenea întrerupe livrările de gaze către ţări europene care se bazează pe această rută de tranzit.

UE caută alternative, inclusiv o posibilă înţelegere swap cu Azerbaidjanul, prin care ţări europene ar putea în continuare cumpăra gaze din Rusia dar fără a trebui să negocieze direct cu Kremlinul. Criticii susţin că această propunere ar submina sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi ar perpetua dependenţa Europei de energia din Rusia.

În ciuda acestor temeri livările de gaze din Rusia spre Europa continuă. Agenţia rusă de ştiri TASS a informat că volumul gazelor livrate de Gazprom în Europa a rămas neschimbat, ceea ce sugerează că au fost găsiţi noi cumpărători europeni.

Agenţia Reuters a declarat că livrările destinate Austriei au fost probabil redirecţionate spre Slovacia, Ungaria şi Republica Cehă, şi în cantităţi mai mici către Serbia şi Italia.