Sunt oamenii dependenţi de stres?

Vă propunem să faceţi pentru o clipă apel la memoria recentă. Câţi oameni vedeţi în mijloacele de transport în comun sau chiar în maşină, la semafor, cu capul plecat, mijindu-şi ochii în ecranul smartphone-ului? Aşa este: cei mai mulţi dintre ei aşa fac. O întrebare sinceră, de încălzire: dumneavoastră puteţi lăsa telefonul mobil în buzunar de-a lungul întregului drum? Chiar şi când ajungeţi acasă?

Oamenii zilelor noastre vor să fie în permanenţă disponibili, informaţi în regim de urgenţă, la orice oră. Ba chiar aşteaptă cu înfrigurare notificări noi, sperând că vor primi veşti bune. Faptul că prin intermediul smartphone-ului sunt transmise mai degrabă veşti rele, nu simplifică deloc situaţia. Sindromul disponibilităţii permanente este un factor de boală. O spun specialiştii.

Mereu "în priză", paşi către boală

La rezultatul de mai sus a ajuns un studiu efectuat la cererea Casei de Asigurări TK din Germania. Conform documentului prezentat în luna octombrie la Berlin, afecţiunile cauzate de stres se înmulţesc vertiginos în Germania. Şase din zece adulţi admit că se confruntă, zi de zi, cu o arie largă de presiuni psihice. Aproape fiecare al patrulea respondent a spus că se simte deseori stresat. "Este evident că un număr din ce în ce mai mare de oameni încep să nu mai facă faţă vieţii cotidiene", spune Jens Baas, directorul casei de asigurări.

Subiectul este îngrijător atât pentru casele de asigurări, cât şi pentru companii. Căci numărul angajaţiilor care absentează de la serviciu pe caz de boală s-a mărit semnificativ. Investigaţia sociologică prezentată de TK relevă că boli precum depresia, anxietatea şi alte afecţiuni similare s-au înmulţit cu 90 la sută în ultimii 15 ani. Aţi citit corect: 90 la sută. În medie, un angajat din Germania stă acasă pe caz de boală timp de 15 zile pe an. Dintre acestea, două zile şi jumătate au la bază diagnostice de natură psihică. "Fiecare al cincilea angajat se teme că, în curând, nu va mai putea face faţă la birou", spune Baas.  

Firmele au la îndemână numeroase metode de protejare a sănătăţii angajaţilor."Avem nevoie de o cultură corporativă care să le permită oamenilor să muncească fără să se îmbolnăvească, să se regenereze după program şi să poată împăca viaţa profesională cu viaţa de familie. Asta înseamnă, printre altele, că seara, după lucru, încetăm să mai fim disponibili", spune directorul TK.

Până acum, mulţi dintre salariaţi au sentimentul că este exact pe dos şi că trebuie să lucreze un timp mai îndelungat. "O asemenea cultură corporativă nu este sănătoasă", a spus Baas în timpul prezentării studiului. Acesta a amintit că nu regulile vor soluţiona aceste probleme, ci exemplul personal al şefilor.

Fear of missing out

Studiul institutului de cercetare Forsa a fost realizat în perioada iunie/iulie, anul curent, pe un eşantion de 1200 de persoane în vârstă de cel puţin 18 ani, vorbitoare de limba germană. Sondajul a conţinut, printre altele, şi întrebări de o francheţe absolută, precum: "Cât de fericit/fericită sunteţi?"

Pentru conformitate trebuie precizat că nu doar mediul profesional îi îmbolnăveşte şi îi face nefericiţi pe oameni (după cum spun 46 la sută dintre respondenţi). Aşteptările prea mari de la noi înşine (43 la sută), problemele stringente prea numeroase care trebuie rezolvate în timpul liber (33 la sută), traficul (30 la sută), precum şi disponibilitatea digitală neîntreruptă (28 la sută) sunt alţi factori menţionaţi de cei care au răspuns în cadrul studiului Forsa.

Fiecare al patrulea respondent a admis, conform investigaţiei sociologice, că petrece prea mult timp pe Internet. 17 la sută dintre ei au sentimentul că nu sunt părtaşi la ceva important dacă aleg să stea mult timp offline. Pentru a descrie această teamă, psihologii au inventat formula FOFO (Fear of missing out).

De ceva vreme a apărut şi antonimul acestui termen - JOMO (Joy of missing out). Bucuria de a nu fi în permanenţă la curent cu tot ceea ce se petrece.

Autor: Marko Langer/ vd