Din Rusia pleci pe jos

Ștampila roșie pe care grãnicerul mi-o aplicã în pașaport îmi deschide calea cãtre Uniunea Europeanã. Cu puțin timp înainte de miezul nopții mi se permite sã pãrãsesc teritoriul rusesc. Tânărul polițist de frontierã îmi zâmbește amabil: ”Drum bun spre casã! Cu zburatul s-a terminat”. Da, știu, într-adevãr, nu putem zbura spre UE. Cel puțin nu în mod direct. S-o luãm așadar la picior spre vest.

O micã barierã deschide drumul. Dincolo de ea trec printr-o ușã mare de fier peste un pod îngrãdit. Un vânt rece de noapte mã însoțește în plimbarea mea cu douã valize peste râul de frontierã Narva, între orașul rus Ivangorod și orașul estonian cu același nume, Narva.

Pășesc într-un spațiu de 162 de metri al nimãnui: în stânga, o bandã pentru camioane, în dreapta, sub mine, apa neagrã a râului de frontierã. Pe malul opus, chipul îmi este învãluit de luminile castelului medieval din Narva. Las în spatele meu o țarã care înfruntã jumãtate din lume cu politica sa medievalã.

Distanțele se măresc

Dupã cinci minute de mers pe jos peste Drujba, ”pod al prieteniei", ajung nu doar pe celãlalt mal, ci și într-o altã lume. Astãzi, nu a mai rãmas nimic din fosta prietenie dintre Rusia și Uniunea Europeanã.

Înainte de a traversa podul de frontierã am avut de înfruntat o cãlãtorie de zece ore cu trenul de la Moscova și Sankt Petersburg, pânã la granița dintre Rusia și Estonia. Dupã ce am trecut granița și am înnoptat în Narva, mai am de fãcut o cãlãtorie de patru ore cu autobuzul pânã la Tallinn, capitala Estoniei, iar de acolo un zbor de douã ore pânã la Berlin.

Drumul care, în ultimii șapte ani din viața mea de corespondent în Rusia, se putea face în douã ore și jumãtate, cu un zbor direct de la Moscova la Berlin, de data aceasta dureazã o zi și jumãtate.

Frontiere (și) deasupra norilor

Drumul meu pe jos nu este singurul mod de a pãrãsi Rusia. Ruta aerianã este, încã, disponibilã. Însã cine vrea sã ajungã în Vest în aceste zile trebuie sã dispunã de fonduri serioase și sã aibã rãbdare.

Zborurile exorbitant de scumpe via Turcia sau Emiratele Arabe Unite, Baku sau Erevan sunt în prezent mai solicitate ca niciodatã. Spațiul aerian al UE este închis pentru avioanele rusești iar spațiul aerian rusesc este închis pentru avioanele europene.

În plus, calea aerianã este și riscantã, cãci unele companii aeriene rusești nu mai pot folosi aeronave închiriate în Vest sau în SUA. Astfel, cei care zboarã cu avionul riscã, cel puțin teoretic, sã rãmânã la sol în timpul unei escale într-o țarã terțã și sã nu ajungã la destinație dacã aeronava este confiscatã. De asemenea, grupul european Airbus și producãtorul american Boeing au suspendat serviciile tehnice pentru aeronavele deținute de companiile aeriene rusești.

Incertitudine în Rusia

Nu se pune problema unui exod în masã din Rusia. De altfel, nu sunt mulți cei care își permit sã pãrãseascã țara, având în vedere sancțiunile curente, fie ele și temporare. Nimeni nu știe ce se va întâmpla în continuare. Zvonurile despre presupusa fugã a unor vedete pop fac înconjurul lumii. Unele dintre vedete, care au criticat public atacul rusesc asupra Ucrainei, s-ar teme acum de persecuția autoritãților de securitate.

Mulți dintre cei rãmași în Rusia se tem însã de creșterea inflației, a șomajului și de deteriorarea nivelului de trai. De câteva zile, rubla este în scãdere iar ratele dobânzilor la credite sunt în creștere. Unii experți economici avertizeazã cã economia rusã ar putea scãdea cu pânã la zece procente în acest an.

Îngrijorare în Estonia

În orașul estonian Narva, de cealaltã parte a podului prieteniei, oamenii se tem de asemenea cã situația economicã se va înrãutãți. Prețul benzinei, în creștere de câteva zile, preocupã pe toatã lumea.

În fine, în timpul scurtei mele nopți într-un hotel estonian, am observat și cã acolo temperatura în camerã era simțitor mai scãzutã decât în Rusia. E scump gazul, dupã cum știm cu toții.