Din laboratorul germano-francez: bondurile de elită

Intenţia este ca cele 250 de miliarde de euro aflate la dispoziţie să se înmulţească de patru ori - prin atragerea de capital. Reuniunea vine după ce Berlinul şi Parisul au lansat ideea aşa numitelor "bonduri de elită"

Cine nu economiseşte, zboară! Germania şi Franţa lucrează la un asemenea plan pe care intenţionează să-l prezinte omologilor europeni la viitorul summit comunitar, din 9 decembrie.

Presa germană a scris despre negocieri secrete purtate între Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, înaintea întâlnirii de la Bruxelles. Cei doi par a nu mai avea răbdarea ca toate statele Uniunii să binevoiască să accepte reduceri de cheltuieli, propunând un contract nou acelora care, în interiorul zonei euro, sunt deja dispuşi să accepte austeritate bugetară şi control comunitar.

Agenţia Reuters citează un înalt demnitar guvernamental de la Berlin care dezminte caracterul secret al acestor negocieri, dar admite, în schimb, interesul celor două capitale pentru "o modificare limitată a tratatelor europene ca un pas politic obligatoriu în sensul rezolvării actualei crize a datoriilor".

Ideea unui nucleu care să genereze funcţionalitatea Europei nu este neapărat nouă. Mai mult, pentru structura fiscal-bugetară s-ar putea recurge la principiul instituit, în 1985, la Schengen, când, odată luată decizia abrogării frontierelor, s-a pornit spre spaţiul comun cu o participare iniţială limitată (Germania, Franţa şi statele din Benelux).

Cu timpul, tot mai multe ţări au îndeplinit criteriile de eligibilitate, astfel că zona Schengen se întinde astăzi de la Gibraltar până la graniţa Rusiei. Folosind aceeaşi metodologie psiho-politică, s-ar putea ca, pe viitor, "păcătoşii" să îşi îndrepte bugetele naţionale, să îşi reducă deficitele până la cota admiterii în nucleul european.

Preşedintele Băncii Centrale Federale, Jens Weidmann, dă şanse unor astfel de evoluţii ca măsură de stabilizare a Uniunii, care are nevoie de programe de consolidare şi chiar de reformă în sensul unei uniuni fiscale. Weidmann a exclus, însă, cel puţin până acum, soluţia euro-bondurilor, la fel cum se opune achiziţionării, de către Banca Centrală Europeană, a altor obligaţiuni emise de ţările puternic îndatorate. În schimb, la nivelul instituţiei financiare comunitare se manifestă critici la adresa dezbaterilor politice având ca subiect funcţiile BCE. Economistul şef al băncii, Jürgen Stark, a apreciat că ar putea fi afectată independenţa instituţiei.

Până atunci, miniştrii de Finanţe care se reunesc mâine vor mai avea de semnat documentele prin care se certificată livrarea următoarei tranşe de opt miliarde de euro către Grecia.

Autor: Henrik Böhme / cş (mit rtr, dpa, dapd)
Redactor: Petre M. Iancu