Dilema repatrierii adepților ISIS europeni

Nimeni nu-i vrea pe membrii organizației teroriste "Statul Islamic" (ISIS) aflați în detenție în nordul Siriei sau în închisori din Turcia. Un purtător de cuvânt al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, Fahrettin Altun, a anunțat într-un interviu cu ziarul german Stuttgarter Zeitung că Turcia va expulza 20 de membri ISIS care sunt cetățeni germani. Ministrul de Interne al Turciei, Süleyman Soylu, a adăugat că în închisorile turce se află în prezent 1.200 de luptători ISIS cu cetățenie străină, iar Turcia îi va expulza pe toți în țările lor de origine. 

Problema nu e nouă, dar guvernele europene au preferat să o ignore. După înfrângerea militară a "califatului" terorist în martie, mulți foști luptători, dar și soțiile și copiii lor sunt înghesuiți în închisorile din nordul Siriei și în centrele de detenție kurde. Potrivit unui studiu al Institutului Egmont din Bruxelles, în jur de 500 de bărbați și femei și 750 de copii provin din Europa. Au existat multe apeluri către țările europene să-și repatrieze cetățenii - atât din partea administrației kurde din nordul Siriei, cât și din partea președintelui SUA Donald Trump. 

Evadarea unor lupători ISIS 

Problema a devenit și mai complicată odată cu ofensiva turcă împotriva administrației kurde din nordul Siriei. Cel puțin 750 de prizonieri din rândurile grupării ISIS au profitat de haosul creat de aceste lupte pentru a evada, printre care și patru femei cu cetățenie germană, care au fost capturate ulterior de forțele turce. Pericolul unei întoarceri necontrolate a adepților ISIS în Europa a devenit mult mai concret. 

Președintele serviciului de informații externe, BND, Bruno Kahl, a avertizat în acest context că odată cu creșterea numărului prizonierilor care sunt eliberați sau reușesc să evadeze va crește și pericolul unor atentate teroriste în Germania. El a constatat că adepții ISIS aflați în centrele de detenție din nordul Siriei nu mai sunt păziți cu atâta conștiinciozitate ca în perioada dinaintea invaziei turce. 

Nici Republica Federală nu mai are prea multe posibilități să-i aducă înapoi rapid pe cetățenii germani care au luptat pentru ISIS. În contextul situației instabile din nordul Siriei, Bruno Kahl a declarat că Germania nu poate prelua acolo niciun fel de "responsabilitate operațională". 

Obligația repatrierii 

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat că nu există informații concrete din partea Ankarei în legătură cu adepții ISIS și că ar trebui constatat, mai întâi, dacă e vorba de cetățeni germani. Maas a recunoscut că Republica Federală e obligată să-și primească cetățenii acasă. "Vrem să fim însă siguri că dispunem de suficiente informații, mai ales în cazul luptătorilor ISIS, că aceștia pot fi judecați de către un tribunal german și trași la răspundere pentru faptele lor", a mai declarat ministrul. 

Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne a declarat pentru DW că expulzările din Turcia în Germania trebuie să se desfășoare în cadrul unui demers organizat, în conformitate cu principiile statului de drept. Alături de analiza datelor biometrice, acest demers implică și "interesul pentru un interogatoriu consular pentru a stabili culpabilitatea și posibilul pericol pe care îl reprezintă aceste persoane". 

Autoritățile germane trag de timp 

Înainte de începerea ofensivei turce, autoritățile germane au declarat că peste 80 de jihadiști din ISIS și 100 de copii cu cetățenie germană se aflau în detenție în nordul Siriei. Dar Germania nu s-a grăbit cu repatrierea acestor persoane. Ministerul de Externe a argumentat că nu există relații diplomatice cu administrația kurdă din nordul Siriei sau cu guvernul de la Damasc, motiv pentru care nu a fost posibilă o asistență consulară. 

În vară au fost aduși în Germania patru orfani și o fetiță bolnavă, pentru că un tribunal i-a cerut-o guvernului. Politicienii așteaptă un verdict al tribunalului Berlin-Brandenburg, care urmează să stabilească dacă guvernul e obligat să-i aducă înapoi în mod activ pe cetățenii aflați în nordul Siriei.

Un subiect spinos la nivel politic 

Politicienii nu au multe de câștigat cu repatrierea adepților ISIS, ci riscă să piardă voturi și popularitate. În cazul în care unul dintre cetățenii repatriați ar comite un atentat terorist, s-ar ajunge la un scandal deosebit de mare la nivel politic. Astfel, nu doar Germania, ci și celelalte state europene sunt reticente în ceea ce privește aducerea acasă a cetățenilor care au luptat alături de ISIS. 

Italia e singura țară din UE care a primit un cetățean adult care fusese membru ISIS. Cei mai mulți europeni care s-au alăturat "Statului Islamic" sunt cetățeni francezi. Până în prezent, Franța a primit peste 100 de copii ai luptătorilor ISIS francezi. 

În Olanda, Ministrul Justiției Ferdinand Grapperhaus a declarat în septembrie în fața parlamentului că țara sa a respins o propunere americană de a organiza întoarcerea a zece femei olandeze alături de copiii acestora. Ministrul a subliniat că repatrierea acestor persoane ar pune în pericol securitatea națională a Olandei și a celorlalte țări europene. Cu șase luni înainte, guvernul olandez își exprimase intenția de a colabora cu autoritățile locale din nordul Siriei pentru a le aduce acasă pe femeile din ISIS care au cetățenia olandeză. 

Ultima soluție: retragerea cetățeniei 

Ministrul britanic al Apărării Ben Wallace a refuzat să aducă înapoi cetățeni britanici din centrele de detenție din nordul Siriei. Regatul Unit recurge și la retragerea cetățeniei, cazul cel mai cunoscut fiind cel al adolescentei Shamima Begum.

Tânăra mamă a trei copii, dintre care unul a murit în nordul Siriei în urma condițiilor catastrofale, ar avea dreptul să primească cetățenia statului Bangladesh, din perspectiva guvernului britanic. Pe baza acestui drept, autoritățile britanice i-au retras cetățenia britanică. 

În Germania a fost promulgată în aprilie o nouă lege prin care i se poate retrage cetățenia germană unei persoane care a luptat pentru o organizație teroristă, în cazul în care mai deține o altă cetățenie. Legea nu poate fi aplicată retroactiv. La sfârșitul lunii octombrie, și Danemarca a adoptat în mare grabă o lege asemănătoare. 

Exemplul kosovar

Tocmai micul stat Kosovo a demonstrat că se poate și altfel. Kosovo a înregistrat cele mai multe plecări în regiunea ISIS pe cap de locuitor dintre toate țările europene, dar s-a hotărât să-și aducă înapoi cetățenii. În aprilie au fost repatriate 110 persoane din nordul Siriei, majoritatea femei și copii. 

Țara sa și-a asumat un risc, explică Fatos Makolli, responsabil pentru combaterea terorismului în Kosovo: "Dar e un risc pe care putem să-l controlăm. Îi cunoaștem pe acești oameni. Cine a comis crime, ajunge în fața judecătorului. Facem tot ce putem pentru a-i reintegra pe ceilalți."