Dilema moldovenilor: vot geopolitic sau vot anticorupție?

Odată cu începerea perioadei electorale, a murit și ultima speranță a cetățenilor că partidele anti-sistem (Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” al lui Andrei Năstase și Partidul „Acțiune și Solidaritate” al Maiei Sandu) își vor consolida eforturile și vor înainta un candidat comun la alegerile prezidențiale. În paralel, supoziția analiștilor politici că în turul doi vor ajunge doi candidați propulsați de regimul oligarhic extrem de corupt (care deține acum puterea) începe să capete contur.

Cei șapte pretendenți la fotoliul de președinte al Republicii Moldova sunt: Andrei Năstase (din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”); Maia Sandu (din partea Partidului „Acțiune și Solidaritate”); Iurie Leancă (din partea Partidului Popular European din Moldova); Mihai Ghimpu (din partea partea Partidului Liberal – în prezent la guvernare); Marian Lupu (din partea Partidului Democrat – care controlează momentan puterea); Dmitrii Ciubașenko (din partea „Partidului Nostru” – pro-rus) și Igor Dodon (din partea Partidului Socialiștilor- pro-rus).

Marian Lupu, împins la „suicid” politic, pentru victoria lui Dodon

Surpriza listei o reprezintă înaintarea de către PD a lui Marian Lupu. Acesta este doar de jure președinte al PD, de facto formațiunea fiind gestionată de controversatul oligarh și prim-vicepreședinte al PD, Vlad Plahotniuc. Anunțarea lui Marian Lupu în calitate de candidat PD a fost o surpriză și datorită faptului că acesta a fost aproape invizibil în ultimele luni în spațiul public. Înaintarea de către PD a unui candidat slab (detestat inclusiv din cauza apartenenței sale la formațiunea percepută ca fiind, momentan, responsabilă de nivelul înalt al corupției și sărăciei) alimentează supoziția unor analiști politici conform căreia, de facto, PD ar miza pe victoria socialistului Igor Dodon. Un argument în plus în acest sens este că acesta și-a temperat, în ultima vreme, criticile la adresa guvernării, uneori chiar susținând acțiunile acesteia. „Dodon nu va fi un președinte care să creeze mari dificultăți actualei guvernări”, susține analistul Anatol Țăranu.

Orgolii sau stratagemă pe „dreapta” anti-sistem?

Probleme mari guvernării oligarhice i-ar putea crea, în schimb, Andrei Năstase – cel mai vocal și mai dur critic al actualului regim, dar și Maia Sandu care a spus că vede Președinția ca pe un instrument prin care s-ar începe destructurarea sistemului oligarhic controlat de Plahotniuc, dar și de curățare a clasei politice. Ambii au declarat că, din poziția de șef al statului, vor dizolva actualul Parlament, pe care îl consideră corupt, nociv și dăunător intereselor naționale.

Cei doi au discutat îndelung despre posibilitatea înaintării unui singur candidat la Președinție din partea celor două partide, dar, în cele din urmă, se pare că ideea a fost abandonată. Aceasta diminuează șansa ajungerii în turul doi a unui candidat anti-sistem, care să-l confrunte pe socialistul Igor Dodon, pe care sondajele îl creditează cu cele mai mari șanse în turul întâi. Potrivit unor analiști, scopul oligarhului-șef este de a-i propulsa în turul doi, pe lângă Igor Dodon, fie pe Marian Lupu, fie pe liderul PPEM, Iurie Leancă. Acesta din urmă a anunțat recent intrarea în parteneriat cu guvernarea. Există supoziția întemeiată conform căreia decizia Partidului „Demnitate și Adevăr” și a Partidului „Acțiune și Solidaritate” de a-și înainta proprii candidați l-ar favoriza pe Iurie Leancă (privit ca „răul mai mic” în raport cu Marian Lupu și liberalul Mihai Ghimpu). „Din sondajele care au apărut până acum, diferite, se observă practic un singur candidat bine definit - Igor Dodon. Acesta lucrează în direcția câștigării alegerilor. Restul, îndrăznesc să spun, din punctul meu de vedere, se canibalizează și mănâncă unul altuia șansele”, susține directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu.

Mesajele candidaților

Socialiștii pro-ruși și-au lansat candidatul în campania electorală în cadrul unei festivități organizate la Mânăstirea Căpriana. Dodon a spus că își dorește vitoria în alegerile prezidențiale mai mult în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, pe care formaţiunea sa ar vrea să le câştige, în 2018, pentru a întări „statalitatea, neutralitatea şi identitatea moldovenească”.

Liderul Partidului „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, susține că „avem o țară bolnavă de sărăcie, corupție şi nedreptate. În cei 25 de ani de independență, politicienii care s-au perindat la guvernare au întors pe dos buzunarele oamenilor și nu le-au furat doar banii, dar și speranța în ziua de mâine. Fiecare din noi este obligat în fața copiilor și părinților săi să ridice fruntea și să lupte pentru un viitor demn. Nu mai avem drum înapoi. Dacă nu învingem acum, Moldova va rămâne pustie”, susține Năstase.

La rândul său, candidatul PD Marian Lupu a transmis câteva mesaje electoratului: „Integrarea în UE este calea care poate asigura un viitor liniștit și bun pentru cetățenii Republicii Moldova. Proiectul european pentru Republica Moldova este prioritatea noastră majoră”. (…) „Vreau să fiu un catalizator al bunei guvernări în Republica Moldova!”. El a menționat că decizia partidului de a-l înainta la funcția de șef al statului îl onorează, deși nimeni din conducerea partidului nu i-a fost alături în momentul lansării în campanie.

Candidata Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu, este percepută, potrivit sondajelor, ca principal contracandidat al lui Igor Dodon. Ea a demascat abuzurile guvernării, inclusiv l-a denunțat pe ex-premierul Chiril Gaburici că ar deține o diplomă falsă, chiar fiind membru al Cabinetului de Miniștri. În comparație cu alți concurenți electorali, Maia Sandu nu are resurse mediatice, iar sursele financiare la partid provin doar din donații contorizate online.

Liderul PPEM, Iurie Leancă, susține că viitorul președinte „trebuie să facă tot posibilul pentru a depune cererea de aderare a Moldovei la UE până la sfârșitul anului 2018”. El a participat inițial la discuțiile cu partidele anti-sistem privind înaintarea unui candidat comun la alegerile prezidențiale, dar în cele din urmă s-a retras, criticându-i pe Maia Sandu și Andrei Năstase.

Candidatul PL, Mihai Ghimpu: „Contracandidații mei nu merită funcția de președinte pentru că sunt cu interese meschine, de grup. Pe ei nu îi interesează viața cetățenilor, pe ei îi interesează viața celor care stau în spate - afaceri, promovarea minciunii, umilirea cetățenilor în continuare. Dacă ați observat, noi, PL, suntem cei care ne-am asumat cel mai greu mesaj: de a spune adevărul și de a lupta pentru cauza națională, ceea ce nu toți fac”.

Procedură

În primul tur de scrutin urmează a fi ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate, în condițiile unei prezențe la vot de minimum 1/3 dintre alegătorii înscriși pe liste, în caz contrar organizându-se, în termen de două săptămâni, un al doilea tur de scrutin între primii doi clasați. În urma acestuia, este declarat învingător candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de prezența la urne.

Alegerea directă a președintelui a fost decisă de Curtea Constituțională în 2015 la sesizarea unui grup de deputați, care a constatat că procedura de modificare a Constituției prin introducerea alegerii președintelui de către Parlament a fost una viciată.