Dezbateri furtunoase

Testul nuclear al staliniştilor nord-coreeni, dreptul alocat de majoritatea de stânga din parlamentul Franţei cuplurilor homosexuale nu doar de a se căsători, ci şi de a adopta copii, precum şi consecinţele retragerii din funcţie a Papei continuă să-i preocupe intens pe editorialiştii occidentali.

Ce va fi cu Biserica Romano-Catolică? În mod cert nu va mai fi condusă de un Suveran Pontif german, şi nu va ţine seama, în mod special, de doleanţele catolicilor de la nord de Alpi, regretă unii comentatori din Republica Federală.

În ce priveşte adopţia de copii de către cuplurile homosexuale, hotărâtă mai nou de către deputaţii socialişti francezi, unele ziare, în special de stânga, n-au nimic împotriva ei, în timp ce altele, de regulă conservatoare, sunt net mai circumspecte.

Stuttgarter Zeitung crede bunăoară că, în ciuda deciziei adoptate de majoritatea parlamentarilor parizieni „va mai dura mult până se va restabili pacea socială, fiindcă problemele cele mai sensibile, de pildă dreptul procreaţiei asistate pentru lesbiene sau drepturile copiilor concepuţi artificial sunt departe de a fi fost rezolvate”. E, potrivit ziarului din Stuttgart, „abia începutul” unor furtunoase dezbateri.

Ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă indignarea generală iscată de cel de-al treilea test militar atomic întreprins de Fenian precum şi ameninţările comuniştilor nord-coreeni. „Ar fi fost, se spune, cea mai puternică bombă atomică de până acum”, relevă ziarul.

Cotidianul din Frankfurt reia şi aprecierea preşedintelui american privind caracterul „extrem de provocator al acţiunii” şi cererile sale de adoptare a unei riposte adecvate de către Comunitatea Internaţională, respectiv de către Consiliul de Securitate ONU, în care China, unicul aliat al Coreii de Nord deţine un mandat permanent.

Ziarul dedică două editoriale subiectului. Unul deplânge impotenţa lumii în faţa sistematicelor violări clare ale rezoluţiilor Consiliului de Securitate ONU comise de dinastia comunistă de la Fenian şi prevede că monarhul stalinist nu va ceda nici de această dată presiunilor internaţionale şi nu-şi va abandona arsenalul nuclear.

Problema, din unghiul ziarului, e Beijingul care are interesul ca regimul de la Fenian să rămână intact şi "să-i servească drept zonă tampon despărţind China comunistă de trupele americane staţionate în Coreea de Sud". Concomitent, din experienţa Fenianului, iranienii au înţeles, potrivit ziarului conservator german, că, „odată ce-şi procură bomba atomică, devin invulnerabili”.

Din stânga spectrului politic Süddeutsche Zeitung exprimă opinii similare şi prevede că vechile ritualuri, iniţiate după primul test atomic coreean vor fi, pur şi simplu, reluate. Întrucât „în echilibrul geo-strategic nu s-a schimbat nimic, SUA vor cere, ca şi în trecut, forului suprem al organizaţiei mondiale să înăsprească sancţiunile împotriva Coreii de Nord, iar China va aproba, după oarecari ezitări, acest demers”.

Süddeutsche Zeitung din München crede că bomba nord-coreeană n-ar constitui „o ameninţare la adresa Statelor Unite”. Die Welt e de cu totul altă părere. Ziarul berlinez vede America şi Europa „la o răscruce de drumuri". Prin sancţiuni, „SUA au constrâns timp de 40 de ani ţări precum Coreea de Sud, Brazilia şi Taiwanul să renunţe la arme nucleare proprii. La Coreea de Nord această politică n-a mai funcţionat”.

În consecinţă, Tratatul de Neproliferare Nucleară e pe ducă, mai notează acelaşi ziar. „Iranul ar putea fi următorul stat care să testeze o bombă atomică. Or, a declanşa un război împotriva Coreii de Nord ar însemna să se atace la nevoie şi Iranul. Dar nici bombele nici foamea nu elimină ştiinţa de a construi arme atomice”.