1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Republica Moldova, al doilea front al lui Putin

21 noiembrie 2022

Rusia caută să frângă cu orice preț aspirația europeană a Moldovei. Fie privând-o de electricitate și gaze, fie prin orchestrarea de proteste cu ajutorul unui politician nelegiuit din exil, scrie ”Spiegel”.

https://p.dw.com/p/4Jpa8
Proteste la Chişinău
Susținători ai partidului politic Şor participă la un protest la Chișinău, Republica Moldova. Protestatarii cer demisia conducerii Republicii Moldova și organizarea de alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate.Imagine: Veniamin Demidetsky/IMAGO

Corespondentul publicației germane la Chișinău, Maximilian Popp, amintește, în debutul relatării sale, că mica republică situată între România și Ucraina este frământată de mai multe săptămâni de proteste de stradă. Pentru demonstranți, ”bărbați trecuți de prima tinerețe și țărănci cu basmale”, creșterea vertiginoasăa prețurilor la energie, mobilul nemulțumirilor, nu poate avea decât o rezolvare: să pice Maia Sandu! 

Un personaj cheie al protestelor este însuși liderul lor, Ilan Șor. El o acuză pe Sandu de presupusa ruinare a economiei naționale și oferă ca soluție de ieșire din criză venirea la putere a partidului său. Politicianul pro-rus de opoziție, scrie ”Spiegel”, a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru fraudă.

Pentru a scăpa de pușcărie, el a fugit în Israel. Iar administrația SUA a impus sancțiuni împotriva sa pentru tulburările pe care le-a provocat în Moldova cu asistența Moscovei. 

Chişinău
A venit iarna în Moldova şi, odată cu ea, grijile privind o pană de curent Imagine: Dumitru Doru/dpa/picture alliance

De altfel, după cum readuce în centrul atenției jurnalistul german, după obținerea independenței în 1991, Moldova a fost condusă aproape în permanență de forțe pro-ruse: ”Aceasta până în noiembrie 2020, când în fruntea țării a fost aleasă Maia Sandu, absolventă de Harvard și fostă economistă a Băncii Mondiale. Ea a înlăturat funcționari pro-ruși din aparatul de stat și a trecut de partea Kievului după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Acesta este unul dintre motivele pentru care UE a declarat Moldova țară candidată în luna iunie”. 

Odată cu Sandu au venit la guvernare mulți tineri care trăiseră anterior în străinătate. Șeful ei de cabinet a lucrat pentru fostul șef al Consiliului European, Donald Tusk, la Bruxelles, iar ministrul ei de externe pentru un grup de reflecție din Paris. 

Nu întâmplător, Moscova încearcă din răsputeri să destabilizeze țara. Potrivit unor rapoarte ale serviciilor secrete ucrainene, parcurse de Washington Post, Kremlinul îl susține - ce surpriză! - pe adversarul Maiei Sandu - Ilan Șor - scrie publicația germană. 

Șor încearcă să pună presiune pe guvern prin organizarea de demonstrații împotriva prețurilor ridicate la energie. În octombrie, biroul procurorului anticorupție a arestat 24 de persoane, inclusiv membri ai partidului Șor, pentru că ar fi finanțat ilegal proteste antiguvernamentale. Anchetatorii au găsit saci cu bani în birourile partidului, potrivit Ministerului de Interne.

Sandu ar putea cădea de la putere

Maia Sandu la Berlin
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de cancelarul Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Berlin.Imagine: Markus Schreiber/AP/picture alliance

”Spiegel” avertizează că, în lipsa ajutorului din partea Europei, guvernul Sandu ar putea cădea în această iarnă și ar putea fi înlocuit de un regim pro-rus, o schimbare cu reverberații la nivelul întregii regiuni.

Este drept că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis lui Sandu un ajutor de 250 de milioane de euro în timpul unei vizite la Chișinău săptămâna trecută. Însă, potrivit calculelor oficialilor de la Chișinău, Sandu are nevoie de cel puțin de două ori mai mult. Dacă banii nu vor veni rapid, avertizează înalți oficiali moldoveni, statul va da faliment. Atunci nu va mai putea plăti salariile funcționarilor publici iar în Chișinău și în alte orașe se va stinge lumina.

”Acesta este exact scenariul la care speră probabil dictatorul Vladimir Putin. Serviciul rus de informații interne FSB s-a infiltrat de ani de zile în statul moldovean. Potrivit oficialilor moldoveni, acesta a lucrat în principal cu Igor Chaika, trimisul moldovean al asociației de afaceri pro-Kremlin Delovaia Rossia. Între decembrie 2020 și iunie 2022, Chaika și contactul său de la FSB au comunicat de peste 6.000 de ori, potrivit serviciilor de informații ucrainene”, scrie ”Spiegel”. 

Departamentul Trezoreriei SUA l-a inclus pe Chaika pe lista de sancțiuni în octombrie. El a elaborat "planuri detaliate" cu purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru a submina guvernul președintei Sandu și a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei, se arată în declarație. Moscova a folosit companiile lui Chaika ca paravan pentru a direcționa bani către partide. "O parte din aceste fonduri erau destinate mitei și manipulării alegerilor".

”Chaika și FSB s-au bazat în principal pe politicianul exilat Ilan Șor. În vârstă de 35 de ani, acesta s-a îmbogățit ca director al unei bănci și al unui lanț de magazine duty-free. El mai deține un club de fotbal. În 2015, a fost ales primar al micului oraș Orhei, situat la aproximativ 50 de kilometri nord de capitală. Doi ani mai târziu însă, a fost condamnat pentru implicarea în furtul unui miliard de dolari din băncile moldovenești. Sondajele îl văd în prezent la aproximativ 15 procente”.

Ursula von der Leyen şi Maia Sandu
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi preşedintele Moldovei, Maia SanduImagine: Elena Covalenco

Să amintim că luni, după cum informează DPA, ministrul de externe german Annalena Baerbock a promis un ajutor suplimentar din partea Germaniei, în valoare de 32,3 milioane de euro, pentru Republica Moldova, pentru atenuarea consecințelor războiului din Ucraina. Fondurile urmează să fie folosite, între altele, pentru a promova eficiența energetică și a extinde infrastructura municipală, au precizat luni delegațiile germane la cea de-a treia conferință internațională de sprijin pentru Moldova.

Potrivit ministrului german al dezvoltării, Svenja Schulze, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) va furniza 28,7 milioane de euro din suma totală a noilor promisiuni. Schulze a explicat că guvernul german dorește să transmită un semnal clar de solidaritate Republicii Moldova. "Cu sprijinul nostru, ajutăm persoanele nevoiașe să treacă iarna în condiții bune. În plus, ajutăm Republica Moldova să iasă din dependența față de aprovizionarea cu energie din Rusia."

Maia Sandu
Maia Sandu la Adunarea Generală a ONUImagine: Mary Altaffer/AP/dpa

Situația în Moldova este într-adevăr gravă: ”Până de curând, Moldova cumpăra în proporție de 100% gazele naturale de la Gazprom. Aproximativ două treimi din energia electrică provenea din Transnistria, o provincie separatistă din estul Moldovei susținută de Moscova, și o treime din Ucraina. Acum, nu numai că Rusia a tăiat parțial gazul către Moldova, dar Transnistria refuză să continue să furnizeze energie electrică la Chișinău. În plus, Ucraina nu a exportat energie timp de mai multe săptămâni din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii civile”, scrie ”Spiegel”. 

"Suntem șantajați de Moscova", spune Sandu în dialog cu jurnalistul german. Guvernul moldovean se ajută cum poate, cumpărând gaz și electricitate de pe piața europeană, aceasta din urmă în principal din România. Însă prețurile sunt atât de mari, încât Sandu nu știe de unde să facă rost de bani. "Suntem amenințați cu o pană de curent în timpul iernii", avertizează ea. 

”În fața ei, pe masă, se află o foaie de hârtie cu notițe. Sandu s-a gândit bine la ce spune în interviu, după cum îi șade bine unei perfecționiste, așa cum este ea considerată. Președinta Republicii Moldova suferă în mod vizibil din cauza faptului că nu poate avea decât o influență limitată asupra crizei energetice, spunând că în joc este toată munca guvernului din ultimii ani”. 

”În loc de tancuri, rușii folosesc energia și dezinformarea”.

Republica Moldova
Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi oameni fluturând drapelul MoldoveiImagine: Elena Covalenco

Guvernul Maiei Sandu, scrie corespondentul ”Spiegel”, ”întruchipează toate valorile pe care UE le revendică: este un executiv democratic, deschis, divers. Cu toate acestea, în această criză existențială, ea este lăsată în mare parte singură de Bruxelles”, scrie jurnalistul, constatând că Sandu se ferește să critice deschis UE. "Noi apărăm democrația în cele mai dificile condiții", spune Sandu.  

La sfârșitul lunii septembrie, un om de încredere al lui Șor a preluat controlul asupra celor mai mari două posturi de televiziune pro-ruse din Moldova, permițându-i politicianului să își răspândească propaganda și mai mult din exil, scrie publicația germană. 

Aceasta îl citează pe Iulian Groza, de la Institutul pentru Politici și Reforme, un grup de reflecție cu sediul la Chișinău, potrivit căruia "campania Moscovei împotriva guvernului Sandu este un prim exemplu de război hibrid. În loc de tancuri, rușii folosesc energia și dezinformarea”. 

În cazul în care guvernul condus de Sandu va cădea din cauza crizei energetice, experții se tem că acest lucru ar putea avea consecințe și asupra războiului din Ucraina. Ajutoarele ajung în mod regulat în Ucraina prin Moldova, în timp ce refugiații de război trec prin această țară în drumul lor spre țările UE iar unii rămân în țară. Ambele vor fi probabil dificile sub un regim pro-Moscova.

Vlad Drăghicescu Jurnalist Deutsche Welle, atent la realităţile germane şi la mersul lumii.