Dependența de droguri: boală mintală, nu infracțiune

Consumul de droguri în România a crescut alarmant în ultimii ani. Peste 20% din tinerii cu vârsta între 15-34 de ani au consumat cel puțin o dată canabis, potrivit unui sondaj recent realizat de Agenția Națională Antidrog (ANA). Numărul consumatorilor de droguri este însă mult mai mare, având în vedere că mulți dintre cei intervievați se tem de eventuale consecințe care ar atrage după sine pedepse penale. Alte studii arată că vârsta la care debutează consumul de droguri, în special canabis și combinații de droguri sintetice și alcool, este uneori chiar sub 13 ani. Medicii de la spitalele unde sunt internați tinerii care au consumat o supradoză de stupefiante spun că mulți dintre ei fug din spital după primele îngrijiri medicale.

După tragedia de la SAGA Festival din iunie anul acesta, când un tânăr a murit iar alții au ajuns la spital în stare gravă în urma consumului unor supradoze de substanțe psihoactive, ministrul de Interne Lucian Bode a declarat senin că „suntem conştienţi că nu am făcut destul, pentru că vorbim de un flagel, vorbim că, din consumatori ocazionali, foarte mulţi devin dependenţi“, adăugând că M.A.I. va suplimenta numărul de polițiști care să fie prezenți la astfel de evenimente, în special la festivalurile de pe litoral.  

În urma unei directive europene, mai multe substanțe psihoactive considerate acum inofensive în România vor intra în categoria drogurilor, țările membre ale UE fiind obligate să-și armonizeze legislația națională cu legislația europeană în acest domeniu până la data de 28 februarie 2023. Ministerul de Interne a anunțat că lucrează deja la un astfel de proiect legislativ. În momentul de față, consumatorii de droguri din România își pot cumpăra din farmacii fără rețetă medicală diverse medicamente care au în compoziție narcotice, așa-numitele „droguri sintetice“ sau „substanțe euforizante legale“.

Dacă în cazul drogurilor clasice, marihuana, cocaina, heroina, efectele sunt cunoscute, în cazul celor de sinteză apar nenumărate combinații care îi pun în dificultate pe medicii care acordă primul ajutor în cazurile de urgență. Specialiștii spun că cele mai multe victime ale drogurilor sintetice s-au înregistrat în timpul pandemiei. Un lucru e sigur: farmaciile din România eliberează o serie de medicamente fără prescrierea medicului și fără să își asume nici un risc, în condițiile în care la noi legislația este nu doar permisivă, ci și haotică.

Consumul de droguri, un „antidot“ împotriva singurătății

Mulți tineri de azi, cu precădere adolescenți, fac parte dintr-o generație debusolată, fără modele și fără dorința de a le căuta. Lipsa de afecțiune și de determinare acasă și la școală îi face vulnerabili în fața celor mai mărunte probleme cu care se confruntă. Pentru a scăpa de singurătate, de indiferența cu care sunt tratați în familie, de familia dezorganizată, de violența fizică și psihică a părinților, deseori se înregimentează în grupuri infracționale. De la primul joint cu canabis fumat din curiozitate, traficanții de droguri îi fac să devină dependenți.

Unii dintre ei scapă, realizând că au trăit momente în care și-au pierdut propria identitate. Speriați, povestesc prietenilor prin ce experiență au trecut. În alte cazuri, atunci când simt că lucrurile nu mai pot fi ținute sub control și că au devenit consumatori dependenți, mărturisesc părinților.

E greu de imaginat dramele prin care trec astfel de familii. Primul impuls al unora dintre părinți este de a-și pedepsi sub o formă sau alta copilul, până la amenințarea că-l vor da afară din casă. Din păcate, unii o și fac, contribuind în felul acesta la drumul pierzaniei pe care îl va parcurge minorul. Este aici exprimarea brutală a lui „mi-am luat mâna de pe tine“.

Dar cei mai mulți părinți știu că pedeapsa nu e o soluție și că de cele mai multe ori efectul este opus. La fel spun și psihologii. De aceea încearcă să-și apropie copilul, să îi înțeleagă problemele, să-l determine să-și deschidă sufletul, ceea ce nu au făcut până atunci. Psihoterapia este pentru mulți dependenți de droguri din familiile defavorizate o soluție inaccesibilă, din cauza costurilor pe care nu le pot suporta. Și totuși sunt cazuri de familii care și-au vândut casele, trăind cu chirie, pentru a-și salva copiii.   

Pedepsele sunt mai ieftine decât prevenția

În timp ce în cele mai multe state europene dependența de droguri este considerată tulburare de sănătate mintală, în România este pedepsită ca infracțiune. Un proiect de lege votat de Senat înăsprește drastic pedepsele pentru deținerea și consumul de droguri, de la amendă penală sau 2 ani de închisoare, cum prevede legea actuală, la 1 până la 5 ani de închisoare, iar pentru drogurile de mare risc de la 2 la 7 ani.

Proiectul de lege votat de Senat a fost criticat de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, care a argumentat că „consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății, în nomenclatorul internațional al bolilor (…), cât și de către Asociația Americană de Psihiatrie“.

Și în cazul consumatorilor și dependenților de droguri, la noi prevalează pedeapsa, iar nu prevenția.