Delicata vizită în China a ministrului german al Economiei

Robert Habeck, ministrul Economiei și vicecancelar al Germaniei, a sosit vineri, 21 iunie, în China, după ce a vizitat Seulul, în Coreea de Sud, ca parte a unei călătorii diplomatice de mai multe zile în Asia de Est. Demnitarul federal este însoțit de o delegație de oameni afaceri și de membri ai Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german.

Este de așteptat ca politicianului ecologist să i se ceară explicații, în discuțiile cu reprezentanții de rang înalt ai legislativului de la Beijing, pentru decizia Comisiei Europene de a impune tarife semnificative vehiculelor electrice fabricate în China. Această măsură a tensionat relațiile economice și a determinat guvernul chinez să amenințe cu represalii.

Un subiect pe agenda vizitei lui Habeck este strategia de reducere a riscurilor pe care economia Germaniei și le asumă în relațiile cu China. Scopul Berlinului este să împiedice dependența excesivă de cea de-a doua cea mai mare economie a lumii.

Ministrul federal urmează să discute și despre protecția climei dar să abordeze și probleme comerciale de lungă durată, între care concurența loială pentru companiile germane și transparența licitațiilor publice. Itinerarul delegației oficiale include vizite la centrul de cercetare BMW din Shanghai, discuții cu studenții chinezi din Hangzhou, precum și o vizită la gigantul de comerț electronic Alibaba.

Război pe taxe comerciale

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat că intenționează să impună, începând cu 4 iulie, tarife de până la 38% pentru vehiculele electrice de producție chineză. Măsura survine pe fondul avertismentelor că Europa este inundată de mașini electrice ieftine, în condițiile în care acestea sunt fabricate cu facilități și subvenții din partea guvernului de la Beijing. Conducerea Republicii Populare promovează o supracapacitate majoră de producție pentru a permite propriilor fabricanți de automobile să-și crească cota de pe piața globală a vehiculelor electrice.

Ca răspuns la decizia UE, Ministerul Comerțului din China a anunțat luni că va lansa o investigație antidumping asupra anumitor produse din carne de porc importate din UE, o afacere care s-a cifrat anul trecut la peste 3 miliarde de euro, potrivit datelor vamale de la Beijing. Comisia Europeană a promis, în replică, să urmărească ”foarte îndeaproape procedurile, în coordonare cu industria UE și cu statele noastre membre” și, a adăugat purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Olof Gill, ”vom interveni după caz ​​pentru a ne asigura că ancheta respectă pe deplin toate regulile relevante ale Organizației Mondiale a Comerțului”.

Schimbul de avertismente a stârnit în rândurile industriei auto germane îngrijorări privind un posibil război comercial, mai ales că omologii lor chinezi au îndemnat Beijingul la represalii, anume, la majorarea tarifelor pentru mașinile europene pe benzină, a relatat Global Times, un tabloid care apare sub patronajul Partidului Comunist. Ziarul l-a citat pe Cui Hongjian, profesor de afaceri europene la Universitatea de Studii Externe din Beijing, care evaluează vizita lui Habeck ca pe o oportunitate pentru Guvernul german de a urmări mai degrabă cooperarea bilaterală decât confruntarea. Germania își exprimase anterior îngrijorarea cu privire la sancțiuni din partea Beijingului, prin aplicarea unor tarife mai mari pe care le vor resimți giganții săi auto precum Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW, care au investit masiv în China.

Va putea Habeck gestiona relațiile dintre China și UE?

”Habeck ar trebui să acționeze aici ca un mediator între UE și China și să rezolve din timp o dispută comercială în interesul întreprinderilor mici și mijlocii germane”, apreciază Patrick Schoenowski, de la Asociația Germană pentru IMM-uri.

China Daily, ziar de limbă engleză al departamentului central de propagandă al Partidului Comunist, a scris despre ”soluții adecvate” care ar putea fi găsite în timpul discuțiilor lui Habeck cu oficialii de la Beijing, astfel încât acestea să poată fi implementate înainte ca tarifele să intre în vigoare pe 4 iulie. Însă ministerul condus de Habeck a subliniat că ministrul ”nu duce discuții în numele Comisiei UE, aceasta este sarcina Comisiei”.

Supraproducția din China

Între timp, Federația Germană de Inginerie (VDMA), care pledează pentru interesele industriei construcțiilor de mașini și instalații, i-a cerut lui Habeck să abordeze chestiunea supracapacității de producție a Chinei. În unele sectoare industriale, cum ar fi instalațiile pentru construcții, acest lucru a dus la distorsiuni semnificative ale pieței în Europa, a declarat coordonatorul pentru comerț exterior al VDMA, Ulrich Ackermann, care atrage atenția că ”există riscul ca acest fenomen să se extindă și în alte sectoare de inginerie mecanică, în viitorul apropiat”.

Vor exista probabil, din partea gazdelor chineze, întrebări pentru Habeck cu privire la propunerile germane de înăsprire a cadrului legislativ privind investițiile străine. O asemenea procedură ar atrage un control suplimentar pentru companiile chineze care doresc să achiziționeze participații în firme germane.

Circulă speculații potrivit cărora Ministerul Economiei ar fi intenționat chiar să anuleze călătoria lui Habeck în China, deoarece, vreme de mai multe săptămâni, Beijingul nu și-a asumat niciun angajament ferm. Noah Barkin, de la Programul Indo-Pacific al Fondului German Marshall al Statelor Unite din Berlin, a sugerat că aparenta lipsă de angajament se datorează în parte atitudinii critice față de China manifestate atât de Habeck cât și de ministrul german de Externe Annalena Baerbock, care au pledat pentru mai mult echilibru în relațiile Berlinului cu China. De altfel, constată Barkin, ”Habeck a părăsit Germania cu trei zile mai târziu decât era planificat inițial și a făcut din Coreea de Sud prima oprire a itinerariului său, în locul Chinei, care fusese anterior prevăzută ca prima escală”.

Anul trecut, investițiile directe germane în China au crescut până la un record de 11,9 miliarde de euro, semn că firmele din Republica Federală continuă să investească bani într-o țară pe care Berlinul o numește rival sistemic.