Vaccinul anti-COVID-19 pentru copii şi tineri

Veştile bune cu care Alexandra Lützenkirchen îşi poate surprinde pacienţii sunt anunţate în fiecare joi după-amiază. Pediatra din Leverkusen află atunci câte doze de vaccin va primi săptămâna următoare. "Pentru săptămâna în curs am primit 24 de vaccinuri şi suntem două doctoriţe în acest cabinet. Sunt patru sticluţe din mult doritul ser de la Biontech-Pfizer. Comandasem 12 sticluţe. Suntem foarte ocupate acum să redistribuim programările care nu au putut fi onorate".

Puţin peste 100 de doze de vaccin au administrat până acum Lützenkirchen şi colega ei în cabinetul lor. Pacienţi cu trizomie 21, care au peste 16 ani şi alţi tineri cu boli grave, dar şi părinţii unor copii din grupele de risc au fost imunizaţi recent. Pediatra nu a fost asaltată de solicitări. "Îi sunăm noi pe pacienţii îndreptăţiţi de peste 16 ani pentru a le oferi şansa de a fi vaccinaţi. Funcţionează, dar sunt surprinsă că până acum am primit foarte puţine solicitări din partea tinerilor sănătoşi. De abia acum remarc un oarecare interes, după ce pacienţii au aflat că serul a fost aprobat în SUA."

Agenţia pentru Medicamente din SUA şi-a dat acceptul pentru utilizarea vaccinului produs de BioNTech-Pfizer în imunizarea adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, urmând astfel decizia similară a autorităţilor canadiene.

Undă verde în UE - la finalul lunii mai?

În SUA, vaccinarea adolescenţilor ar putea impulsiona campania de vaccinare. Şi în Europa, politicienii speră să mai avanseze pe drumul către obţinerea imunităţii de bază prin extinderea aprobării vaccinului, foarte probabil la finalul lunii mai. Şi Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) promite urgentarea situaţiei. "Încercăm să vedem dacă putem accelera procesul până la finele lunii mai", explica şefa EMA Emer Cooke într-un interviu recent. Studiile realizate de BioNTech au relevat o eficacitate maximă și efecte secundare reduse la această categorie de vârstă.

După aprobare, a explicat ministrul german al Sănătăţii Jens Spahn, vaccinarea în cadrul unităţilor de învăţământ ar putea ajuta la normalizarea cursurilor, după vacanţa de vară. Există însă o condiţie esenţială: părinţii trebuie să fie de acord cu imunizarea copiilor.

Nicio aprobare de urgenţă

Dat fiind că, în majoritatea cazurilor, copiii prezintă mai puţine simptome în cazul infectării cu coronavirus, părinţii copiilor sănătoşi se confruntă cu decizii dificile. Rezervată este şi reacţia Societăţii Germane pentru Pediatrie şi Medicină Juvenilă (DGKJ). Preşedintele DGKJ, Jörg Dötsch, se referă la îngrădirile legislative: "Este mereu foarte important ca vaccinul sau terapia medicală să fie decise doar când copilul sau adolescentul beneficiază de un efect direct. Obstacolele sunt atât de mari, pentru că grupa pe care noi o protejăm nu poate decide, deseori, în nume propriu", explică directorul Clincii Universitare pentru Copii şi Adolescenţi din Köln, într-un interviu acordat Deutschlandfunk. Prin urmare, este absolut necesar ca în centrul beneficiului propriu să se regăsească avantajul direct pentru copii şi adolescenţi. Din aceste motive, Dötsch se declară împotriva unei aprobări în regim de urgenţă pentru adolescenţi.

În secţiile de pediatrie ale spitalelor din Germania, pandemia nu s-a remarcat în mod evident. Societatea Germană pentru Boli Infecţioase (DGPI) şi Societatea Germană pentru Igienă în Spitale (DGKH) anunţă că, din cei 14 milioane de copii şi tineri din Germania, doar 1200 au fost internaţi în spital în urma complicaţiilor provocate de infectarea cu coronavirus, iar cinci procente dintre cei spitalizați au ajuns la terapie intensivă.

În toată Germania, au decedat în urma infectării cu COVID-19 12 copii din grupa de vârstă de până la 9 ani şi 7 din grupa cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani.

Nici un caz de Long-COVID

În cabinetul ei din Leverkusen, pediatra Alexandra Lützenkirchen a înregistrat numeroase cazuri de infecţii cu Sars-CoV-2. Dar: "Din fericire nu am avut niciun pacient cu o formă gravă de COVID-19. În cazul unor adolescenţi am avut pacienţi care nu s-au simţit bine o perioadă mai lungă. Dar nici în cazul lor nu am înregistrat niciun caz care să presupună simptome ale aşa-numitului Long-COVID."

Nu doar simptomele pe termen lung îi îngrijorează pe părinţi, ci şi aşa-numitul sindrom PIMS - sindromul inflamator multisistemic. La patru până la şase săptămâni după infectare poate apărea această rară afecţiune imunitară, care face ca întreg organismul să intre într-o stare de alertă.

Scepticism în Israel

Teama de urmările pe termen lung ale COVID-19 (Long-COVID) şi de sindromul inflamator multisistemic (PIMS) reprezintă principalele argumente în favoarea vaccinării copiilor şi adolescenţilor. Pe lângă componenta medicală, în cazul vaccinării tinerilor împotriva corona mai există şi dimensiunea socială. Poate fi controlată pandemia de coronavirus fără vaccinarea celor mai tineri de 16 ani? În cazul în care copiii nu vor fi vaccinaţi, epidemiologii susţin că se impune majorarea procentului de vaccinare în rândul adulţilor, în scopul obţinerii imunităţii necesare pentru a opri pandemia.

Printre ţările care au vaccinat în ritm rapid şi ar trebui să imunizeze acum şi adolescenţii se numără şi Israel. Acolo, nivelul vaccinării stagnează de două luni în jurul valorii de 60 la sută din populaţie. Vaccinarea copiilor şi adolescenţilor ar majora în orice caz nivelul imunităţii "de turmă", în condiţiile în care Israelul are o populaţie foarte tânără. Dar, un sondaj de opinie realizat în februarie, relevă că doar 41 la sută dintre părinţi sunt siguri că vor să îşi imunizeze copiii cu vârste între 6 şi 15 ani, în timp ce 29 dintre ei resping ideea.

Pandemie controlată şi fără vaccinarea copiilor?

Şi pediatrii au păreri diferite. În timp ce Uniunea Profesională a Pediatrilor recomandă vaccinarea, aproximativ 100 de medici de specialitate au prezentat o scrisoare deschisă în care se opun vaccinării. Experienţele şi studiile de până acum nu sunt suficiente pentru o asemenea decizie, susţin ei. În contextul incidenţelor foarte scăzute din Israel şi a recăpătării libertăţilor, problema vaccinării copiilor şi adolescenţilor nu mai este primordială.

Este posibil ca şi Europa, atunci când va ajunge la imunizarea a 60% din populaţie, să normalizeze viaţa socială fără a mai insista asupra vaccinării copiilor. Beate Kampmann, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, pledează pentru o abordare transfrontalieră: "Atunci când virusul nu se mai răspândeşte într-o societate şi grupele vulnerabile sunt vaccinate, este mai bine ca suferinţa din alte focare, precum în India, să fie stopată prin vaccinarea adulţilor, mai degrabă decât a adolescenţilor de aici", explică profesoara.

Cum decide Stiko?

Pediatra din Leverkusen Alexandra Lützenkirchen aşteaptă mai întâi decizia EMA şi apoi recomandările Comisiei Permanente de Vaccinare (Stiko). Preşedintele Comisiei, Thomas Mertens, s-a declarat sceptic faţă de posibila recomandare a vaccinării generale a adolescenţilor. Comisia trebuie să calculeze ce predomină în cazul copiilor şi adolescenţilor: beneficiile sau riscurile.

Dacă se va da undă verde pentru vaccinarea copiilor, Lützenkirchen lansează un apel: "Vă rog să nu mai prioritizaţi! În timpul vacanţei de vară, i-aş imuniza pe toţi pacienţii interesaţi, pentru a termina până la reluarea cursurilor. Ei ar trebui  să poată veni fără probleme."