Prima şedinţă comună a guvernelor din România şi Moldova

Au fost semnate 13 documente bilaterale, dar s-a discutat inclusiv despre criza energetică și cea de securitate, care au afectat estul Europei în ultimele luni.

Cel mai important acord semnat se referă la oferirea unui ajutor nerambursabil Republicii Moldova în valoare de 100 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură, dezvoltarea localităților, cultură și educație. „Aceste investiții vor fi un veritabil motor pentru dezvoltarea economică a comunităților, vor genera locuri de muncă și astfel, sperăm ca oamenii să înceapă să creadă din nou în perspectiva de a-și construi un viitor aici, acasă”, a menționat prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Un alt acord prevede reducerea sau anularea tarifelor de roaming dintre Republica Moldova și România. Astfel, pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova, tarifele vor scădea de cel puțin zece ori, pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif, iar pentru serviciile de internet utilizat în roaming în România, tarifele vor scădea de cel puțin cinci ori. Asta în condițiile în care aproximativ 30 la sută din tot traficul de roaming utilizat de cetățenii moldoveni este cu România.

Pod peste Prut conectat la Autostrada Unirii

Urmare a ședinței comune de la Chișinău, a fost semnat un acord privind construcția unui pod rutier peste râul Prut, la Ungheni, care va facilita circulația spre Iași. Acesta va scurta durata unei călătorii Chișinău-Iași-Chișinău cu 90 de minute, iar pe linie dreaptă distanța de Iași la Ungheni va fi de numai 15 kilometri. Construcția podului va interconecta infrastructurile rutiere între state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (România) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (Moldova). Guvernul României va asigura finanțarea lucrărilor de construcție a podului și a drumului de acces, inclusiv infrastructurile conexe, amplasate pe teritoriul României. Iar construcția drumului de acces și a infrastructurii conexe pe partea Republicii Moldova va fi finanțată de Guvernul de la Chișinău – costul fiind de 36 de milioane de lei moldovenești. Podul ar urma să fie dat în exploatare până la sfârșitul anului 2024.

„Avem o oportunitate istorică atât la București, cât și la Chișinău. Există guvernări care au perspectiva unei stabilități de durată, pe care o putem valorifica prin plasarea pe agenda noastră a unor proiecte pe termen lung, precum securitatea energetică”, a menționat Natalia Gavrilița. „Îmi doresc să transformăm fundamentul relației noastre – comunitatea de limbă, cultură și istorie – într-o comunitate a marilor proiecte concrete”, a adăugat premierul moldovean.

Nicolae Ciucă: Conflictele înghețate, amplifică instabilitatea regională

La rândul său, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a asigurat Guvernul de la Chișinău de faptul că România va fi și în continuare un susținător hotărât al agendei europene a Republicii Moldova: „Ne bucură să vedem acum la Chișinău cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relația cu România. Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și ambițioasă agendă bilaterală. În ceea ce privește agenda europeană a Republicii Moldova, vă asigur că România va fi și mai departe susținătorul hotărât și vocal al dumneavoastră. Puteți conta pe întreaga deschidere și cooperare din partea instituțiilor României, atât de la București, cât și la Bruxelles”, a spus Ciucă.

În ceea ce privește criza de securitate din regiune, provocată de o „desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești” la hotarul ruso-ucrainean, premierul Nicolae Ciucă a spus că acestea sunt evoluții care vin pe un fond de securitate deja complicat, marcat de persistența conflictelor prelungite, inclusiv în regiunea transnistreană. ”Acestea (conflictele înghețate – n.n.) au un efect profund destabilizator, amplificând instabilitatea regională și generând riscuri de securitate pentru integritatea teritorială și suveranitatea statelor afectate”, a precizat prim-ministrul României.

Nicolae Ciucă a profitat de vizita sa la Chișinău pentru a aminti autorităților moldovene că Bucureștiul așteaptă soluții pe unele subiecte de interes pentru România: „Aș numi, spre exemplu, solicitarea adresată și guvernelor anterioare în vederea identificării unor soluții pentru unele probleme cu care se confruntă Mitropolia Basarabiei (care aparține Patriarhiei Române – n.n.). Cred că este oportună o analiză a situației și deschiderea unui dialog real care, cu certitudine, vor reverbera pozitiv la nivelul societăților noastre”, a spus Ciucă fără a explica în ce anume constă lipsa de progres și solicitarea României adresată „guvernelor anterioare” ale Republicii Moldova.