De ce nu dă Ucraina în judecată concernul Gazprom?

De ani de zile tema energiei este sursă de tensiuni între Rusia şi Ucraina. De câte ori se întâlnesc responsabili ruşi şi ucrainieni, tema figurează pe ordinea de zi, dar fără a se găsi soluţii. Din 2009, Ucraina plăteşte pentru gazul rusesc cel mai mare preţ în comparaţie cu restul ţărilor europene. Iar aceşti bani lipsesc din bugetul guvernului de la Kiev.

Preţul ridicat figurează în acordurile în vigoare. Acordul actual privind livrările de gaz încheiat între Federaţia Rusă şi Ucraina prevede de altfel sancţiuni în cazul în care Ucraina cumpără anual mai puţin de 52 de miliarde de metri cubi de gaz. Observatorii se îndoiesc că guvernul de la Kiev va reuşi pe calea tratativelor să obţină concesii de la partea rusă. "Nu se aşteaptă bonificaţii din partea Rusiei. Kremlinul nu vrea să schimbe nimic", a declarat pentru DW Dmitro Marunici, directorul Institutului pentru Studii Energetice din Ucraina.

Ucraina ar putea însă obţine un preţ mai mic dacă s-ar adresa unei instanţe internaţionale de arbitraj. Există deja o serie întreagă de ţări europene care au obţinut ieftiniri pe această cale. Companii energetice din Polonia, Lituania şi Republica Cehă au depus plângeri împotriva Gazprom şi li s-a dat dreptate. Gazprom a fost nevoit să reducă preţul de livrare şi pentru gazul vândut unor companii occidentale. De astfel de reduceri au beneficiat concernele ENI şi Edison din Italia, concernele germane E.ON şi RWE, precum şi concernul elen DEPA. Potrivit propriilor afirmaţii, Gazprom a fost nevoit în anul 2012 să le ofere numai companiilor europene o ieftinire însumată de 2,4 miliarde de euro.

Cu toate acestea, nici Ghenadi Riabţev, director al Centrului Psiheia pentru Ştiinţă şi Tehnică din Kiev, nu aşteaptă ca Gazprom să fie chemat în judecată de compania energetică ucraineană de stat Naftogas. "Conducerea de la Kiev se teme să dea în judecată Gazprom fiindcă nu are alternativă la gazul rusesc", a declarat Riabţev pentru DW. Printr-o plângere, Ucraina ar anula automat contractele încheiate cu Rusia referitoare la livrările de gaz.

Or, pentru Ucraina, livrările de gaz rusesc nu pot fi în clipa de faţă prin nimic înlocuite. Capacităţile proprii de extracţie sunt mult prea puţin relevante. Nici importarea gazului din direcţie opusă, adică din occident, nu pare o soluţie viabilă, explică Riabţev. "Livrări de gaz din Europa nu pot depăşi plafonul maxim de cinci miliarde de metri cubi anual, şi asta este mult prea puţin. De aceea, Ucraina nu poate renunţa la importul din Rusia", a subliniat expertul ucrainean. Ca atare, el se aşteaptă ca Ucraina să amâne cât poate o plângere către o instanţă internaţională de arbitraj, sperând să obţină o ieftinire pe calea negocierilor directe cu Kremlinul.

Totuşi, în toamna acestui an situaţia s-ar putea modifica din temelii. În cadrul reuniunii la vârf a parteneriatului estic al UE, ce se va desfăşura în a doua jumătate a lunii noiembrie la Vilnius, este prevăzută semnarea unui acord de asociere şi liber schimb între UE şi Ucraina. Acest acord este menit să apropie Ucraina şi mai mult de UE. Totuşi, unii politicieni ai UE deplâng deficite în Ucraina la capitolele stat de drept şi justiţie şi reclamă reforme încă înainte de semnare. Şi asta înseamnă, în opinia lui Riabţev, că "Rusia ar putea să se arate de la sine dispusă să ieftinească livrările de gaz pentru Ucraina, doar pentru a împiedica semnarea acordului între UE şi Ucraina".

În răstimp, Moscova încearcă să convingă Ucraina să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, condusă de Kremlin. În cazul în care Ucraina va adera la această comunitate economică euroasiatică, Kremlinul i-ar putea propune livrări de gaz la preţ redus. De aceea, responsabilii politici de la Kiev nu ştiu în acest moment pe ce cale să apuce.