Depozitarea deşeurilor nucleare va fi (şi) mai scumpă

Costurile pe care le implică gestionarea deşeurilor nucleare riscă să crească spectaculos, mult peste limitele evaluate de specialişti. În următoarele decenii, suma ar putea ajunge la 70 de miliarde de euro, cu 20 de miliarde peste estimarea iniţială, a declarat Michael Müller, membru în comisia parlamentară de specialitate.

În condiţiile în care, cele patru mari companii energetice, E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall au alocat doar 36 de miliarde de euro, costurile pe care trebuie să le suporte bugetul de stat, respectiv contribuabilii "sunt însemnate", a mai spus politicianul social-democrat. El este convins că aceasta va fi şi concluzia cercetării pe care o efectuează, pe marginea acestui subiect, Ministerul Federal al Economiei.

În 2013, parlamentul german a dat undă verde legii care reglementează modul de identificare a locurilor în care urmează să fie depozitate deşeurile nucleare. În 2018, o comisie de experţi urmează să demareze căutarea propriu-zisă a eventualelor locaţii de depozitare. Conform planurilor actuale, guvernul federal ar trebui să ia o decizie finală în privinţa locaţiei până în 2031, urmând ca imediat după aceea să înceapă construcţia depozitului final pentru resturi atomice. Acest proces trebuie să fie transparent şi să implice buna informare a populaţiei, arată autorii strategiei.

Conform evaluărilor făcute de preşedintele Agenţiei Federale pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor, Wolfram König, procesul de depozitare finală a deşeurilor cu înaltă radioactivitate ar putea începe cel mai devreme în 2050 - termen pe care König însuşi îl consideră "foarte ambiţios".

Într-un document actual al comisiei parlamentare, experţii arată că depozitarea deşeurilor nucleare cu radioactivitate înaltă durează între 30 şi 80 de ani, ceea ce înseamnă că acest proces s-ar putea încheia între 2075 şi 2130.

Momentan, deşeurile cu radioactivitate înaltă sunt ţinute în 16 depozite provizorii de suprafaţă. Michael Sailer, membru în comisie şi expert în energie nucleară, consideră foarte riscantă depozitarea provizorie, timp de câteva decenii, a deşeurilor.

Elementele combustibile, spune specialistul, pot deveni instabile odată cu trecerea timpului, ceea ce sporeşte semnificativ riscul de creştere a radioactivităţii, mai ales în cazul unor războaie sau atentate teroriste. "Nimeni nu poate garanta că peste 80 de ani, Germania va rămâne o ţară la fel de sigură ca în prezent. A permanentiza de facto a depozităre provizorie a deşeurilor nucleare, ar afecta generaţiile viitoare", a declarat Michael Sailer.

La rândul său, Michael Müller atrage atenţia că, în special după catastrofele de la Cernobîl şi Fukushima, a devenit foarte evidentă partea întunecată a energiei atomice. Când s-a trecut la energia nucleară, nimeni nu s-a gândit la deşeurile atomice, respectiv depozitarea acestora, a spus Müller într-un interviu acordat DW. În opinia acestuia, este limpede că "nu se discută despre dezvoltarea tehnicii de specialitate în domeniul gestionării resturilor nucleare".

Aceasta este o problemă care afectează nu doar Germania, ci întreaga lume. Deciziile hazardate luate de autorităţile statelor lumii, nu rezolvă situaţia, ci mai degrabă o agravează. "În acest moment, toate deciziile sunt luate pe termen scurt, sub presiune", atrage atenţia Michael Müller. Este nevoie de mecanisme viabile, care să gestioneze problematica deşeurilor atomice pe termen lung, a mai spus specialistul.