România nu își schimbă pozițiile strategice față de Chișinău

Ce beneficii a adus această relație cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, când vom vedea gazul curgând prin gazoductul Iași-Ungheni, este oare reversibilă integrarea europeană și când se va reuni Republica Moldova cu România? Despre acestea DW a discutat cu Excelența sa, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

DW: Anul 2018 a trecut pentru toți românii sub semnul Centenarului Marii Uniri. La 100 de ani de atunci, România și Republica Moldova sunt state vecine, prietene, parteneri strategici de dezvoltare, cu un istoric valoros în relațiile bilaterale și o agendă de aspirații comună. Cum apreciați aceste relații după 100 de ani de la Unire?

Daniel Ioniță: Fără a greși foarte mult, într-un singur cuvânt aș aprecia că acestea sunt excelente. Pentru că avem cooperări foarte bune în majoritatea domeniilor de interes. Avem proiecte care au deja nu numai o istorie, au un prezent, dar cu siguranță vor avea și un viitor. M-aș referi aici în primul rând la proiectele din domeniul educației – renovarea grădinițelor, bursele pe care an de an România le acordă sau locurile din taberele de odihnă pentru tinerii din R. Moldova. Sunt și proiectele energetice, care cu siguranță vor contribui la racordarea ireversibilă a R. Moldova la spațiul european. Nu vreau să mă refer doar la aceste chestiuni, dar sunt practic foarte multe proiecte în majoritatea domeniilor sectoriale între ministerele de linie. Există o colaborare foarte bună între Ministerele de Interne din România și R. Moldova. Este o colaborare la fel de bună între Ministerele Apărării. Domeniul economic începe să fie tot mai important. După cum știți, România este principalul partener al R. Moldova, iar schimburile comerciale pe care le vom înregistra anul acesta vor atinge cu siguranță un record și ne vom apropia de frumoasa cifră de 2 miliarde de dolari. 

La reuniunea recentă a celor două guverne la București au fost semnate 10 documente importante din categoria acorduri bilaterale, memoranduri de înțelegere, declarații sau planuri de acțiuni. Acordurile respective toate vorbesc de la sine despre dorința comună a celor două părți de aprofundare a cooperării sau de rezolvare a unor chestiuni, care astfel vor putea fi în beneficiul cetățenilor ambelor părți. De exemplu, a fost semnat un acord între Ministerul Turismului din România și cel al Economiei de aici referitor la promovarea unor rute turistice. Astfel, anul viitor vom avea și o rută tursitică și culturală a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, care va acoperi cele două maluri ale Prutului, cu vizitarea unor obiective culturale sau de interes din R. Moldova, care să fie combinate cu obiective culturale de interes, mânăstiri, locuri de pelerinaj din România.

Așadar, suntem încurajați de rezultatele atinse până acum și în continuare credem că trebuie să acționăm pentru a face posibil ca înțelegerile semnate să fie operaționalizate în perioada următoare. Pentru că eu, ca și dvs, nu voi fi mulțumit cu ceea ce am atins. Știm că pot fi făcute în continuare foarte, foarte multe lucruri. Cunoaștem care sunt problemele cu care se confruntă cetățenii la trecerea Prutului pe diverse puncte de frontiere. Știm că acele puncte pe perioada vacanțelor sau a concediilor sunt aglomerate. Știm că poate este nevoie de 1-2 sau mai multe poduri suplimentare peste Prut, astfel încât să sporească capacitatea de transport peste râu. Sunt și proiecte frumoase de dezvoltare a unei autostrăzi care să lege Târgu Mureș de Iași, cu extensie până la Ungheni și - de ce nu? - să fie prelungită și la Chișinău.

Deci, avem un bagaj consistent de realizări frumoase, dar în același timp avem o serie de proiecte asupra cărora în continuare trebuie să ne aplecăm cu seriozitate atenția.

DW: Relațiile R. Moldova cu UE s-au răcit în acest an. Au venit multe critici din partea Bruxellesului față de actuala guvernare. Totuși, mai puține critici s-au auzit de la București. Își va întrerupe R. Moldova parcursul european din cauza presiunilor externe? 

D.I.: Sunt două aspecte asupra cărora aș dori să punctez foarte și foarte clar. În primul rând România este stat membru al UE și România cântă în corul european. Evident vocea României în special pe R. Moldova are accente și conotații aparte. Pentru că e firesc să fie așa, și aici fac referire la comunitatea de limbă, istorie și tradiție, care nu ne lasă să avem un altfel de comportament aici. Pe de altă parte, să știți că România întotdeauna încearcă să aibă o abordare extrem de precaută în R. Moldova. Au fost vremuri în relațiile noastre bilaterale când, fără să facem nimic, am fost acuzați de multe. Și România nu dorește să fie parte a nici unui joc politic intern din R. Moldova.

De aceste două aspecte cred că ar trebui să ținem cont cu toții, pentru că și eu am auzit diverse „îndemnuri” din partea diverșilor cetățeni: „Haideți că România trebuie să facă și să spună nu știu ce”. Cum de altfel am auzit și critici din partea altora că anumiți diplomați sau oficiali români au făcut sau acționează nu știu cum. Dar, la nivel oficial, dorim să stăm departe de tot ce înseamnă politică internă în R. Moldova. Însă suntem primii interesați ca evoluțiile din această țară să se înscrie de o manieră ireversibilă pe o cale democratică și stabilă, pentru că doar așa credem că aspirațiile legitime către Europa ale tuturor cetățenilor moldoveni pot fi îndeplinite. 

DW: Anul 2019 se anunță a fi unul fierbinte pentru țara noastră. Nu se exclude ca alegerile parlamentare să se soldeze cu surprize și la putere să revină forțele de stânga. Cum vor evolua relațiile dintre Republica Moldova și România în cazul în care socialiștii vor câștiga scrutinul?

D.I: Cred că este mult prea devreme ca să ne expunem pe tema aceasta. În același timp, însă, cred că în perioada următoare ar fi important să ne concentrăm cu toții asupra semnalelor care trebuie nu numai transmise, ci și auzite, în direcția necesității organizării unor alegeri libere și corecte, care să respecte pe deplin standardele în materie. În același timp, aceste așteptări sunt și ale cetățenilor R. Moldova, pentru că ei sunt cei care votează și ei, în fond, vor fi beneficiarii direcți ai votului respectiv. Eu am văzut, să știți, foarte multă responsabilitate din partea tuturor liderilor de partide politice importante de aici și toți cu care eu am discutat remarcă și apreciază relațiile speciale cu România, consideră că este important ca ele să continue. Evident că pentru o analiză serioasă va trebuie să luăm în considerare și faptele, nu numai declarațiile. Dar, totodată, cred că atâta vreme cât R. Moldova va rămâne ancorată pe o cale de evoluție democratică, nu văd nici un motiv pentru care pozițiile strategice ale României față de R. Moldova să se schimbe. 

DW: În 2019 România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. În calitate de prieten și promotor al Republicii Moldova în structurile europene, ce acțiuni și-a trecut pe agendă România privind integrarea europeană a Republicii Moldova?

D.I: De la 1 ianuarie România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. România este pe deplin pregătită să-și asume această responsabilitate la nivel înalt. Au fost create structuri, au fost pregătiți oameni, au fost puse la punct proceduri, au fost demarate toate măsurile  de natură organizatorică, logistică, astfel că președinția română, care se va desfășura sub motto-ul „Coeziunea  - o valoare europeană comună” va fi una de succes. Orice stat care a asigurat rotativ președinția Consiliului Uniunii Europene trebuie să aibă o abordare de broker onest. Cu alte cuvinte nu poate să acționeze pentru a-și promova direct interesele. Abordarea noastră trebuie să fie echilibrată și echidistantă față de tot ce înseamnă politici comune ale Uniunii Europene. Vă pot însă asigura de faptul că, în funcție desigur și de evoluțiile de anul viitor, pentru că la momentul de față, dacă ne raportăm la viitor, vorbim despre atingerea unei ținte în mișcare - deci, în funcție de alegerile parlamentare din 2019, R. Moldova va fi în centrul preocupărilor noastre. Partea română va încerca să promoveze și obiectivele care au relevanță pentru R. Moldova atunci când vom discuta subiecte de interes regional. 

DW: Nu pot să nu vă întreb despre proiectul energetic mult promis și așteptat în Moldova – gazoductul Iași-Ungheni. În ce etapă este proiectul și când va fi dată în exploatare conducta?

D.I: În primul rând, acest gazoduct este important pentru R. Moldova, pentru că va asigura securitatea energetică a țării și va contribui la ancorarea sa în spațiul energetic european. În al doilea rând, compania Transgaz, care este principalul transportator de gaze naturale din România, dispune de capacitățile tehnice, cât și de mijloacele financiare necesare construcției la termen a acestui gazoduct. După cum știți, a fost creată o nouă companie la Chișinău - Eurotransgaz, care funcționează independent și care a demarat deja procedurile necesare pentru construcția gazoductului. Potrivit informațiilor mele, acest gazoduct va fi finalizat  la sfârșitul anului 2019. 

Am văzut anumite știri care încercau să arunce umbre pe acest proiect, spunând că partea română fie nu are bani, fie că acest proiect este întârziat, fie că nu a fost găsită o companie care să-l construiască și proiectul este total compromis. Nu este așa! Avem și voința politică și expertiza tehnică, avem și banii necesari, iar întârzierile asociate acestui proiect trebuie văzute în conexiune cu obligațiile de a construi acest gazoduct în conformitate cu standardele europene, care presupun organizarea de licitații, derularea de negocieri cu ofertanții etc. 

DW: Cum apreciați situația geopolitică din regiune după instituirea stării de război în Ucraina?

D.I: Este o situație gravă sub aspectul securității regionale. Privim cu interes și cu preocupare toate evoluțiile din Marea Neagră. Miniștrii de Externe ai NATO s-au reunit la Bruxelles și discută și aceste subiecte, care afectează grav stabilitatea și securitatea din regiunea Mării Negre. Personal, îndrăznesc să sper că rațiunea va prevala și părțile vor reveni la masa dialogului, evitând escaladarea acestui conflict, care are un potențial mare în zonă.

Evident că atunci când vorbim de R. Moldova, România se uită un pic mai larg și vedem că situația din regiunea transnistreană este în continuare nerezolvată, vedem că există în continuare pe teritoriul recunoscut internațional al R. Moldova trupe militare ale altui stat, care se află aici fără consimțământul statului de reședință. Credem că angajamentele care au fost asumate de părți vor fi în continuare respectate și credem că aceste evoluții trebuie încadrate într-un proces diplomatic.