Călătorie cu bagaj greu: Angela Merkel în China

Ne amintim de vremurile în care acorduri economice de 150 de miliarde de euro erau considerate un mic suvenir adus acasă după o vizită guvernamentală germană la Beijing. Sau când şefa guvernului de la Berlin putea să stea de vorbă în China, în faţa camerelor de luat vederi, cu un preot chinez şi să discute despre perioada petrecută de acesta în închisoare. Aceste vremuri au trecut.

La vizita pe care Angela Merkel o efectuează pe 5 septembrie în Republica Populară, alături de ea se va afla din nou în avion o delegaţie economică germană. Programul vizitei de două zile prevede, pe lângă discuţii cu liderii chinezi, şi o întâlnire cu studenţii. Relaţia cu China este mai complexă ca oricând, lista temelor incomode este una lungă:

Drepturile omului: Xinjiang şi Hongkong

Cu câteva zile înainte de vizita ei în China, unul din liderii protestelor din Hongkong, Joshua Wong, a cerut într-o scrisoare ajutorul cancelarei germane. La ultima ei vizită la Beijing, Merkel a reuşit să obţină permisiunea autorităţilor chineze pentru plecarea din ţară a lui Liu Xia, văduva disidentului chinez Liu Xiaobo, câştigător al Nobelului pentru Pace. Dar discuţiile despre tot mai numeroasele încălcări ale drepturilor omului în China sunt tot mai rare şi mai greu de purtat. În 2017, dialogul germano-chinez privind drepturile omului a fost suspendat. Criticile ministrului german de Externe privind tratamentul aplicat de regimul de la Beijing uigurilor nu au fost bine primite de guvernanţii chinezi. Se estimează că un milion de uiguri musulmani sunt ţinuţi cu forţa de autorităţile chineze în provincia Xinjiang.

Ameninţarea reculului economic

China este furnizorul cel mai important al Germaniei şi cel mai mare importator de bunuri germane, după SUA şi Franţa. În 2018, schimburile comerciale bilaterale au depăşit 199 de miliarde de euro. Dar China nu este doar cel mai important partener comercial al Germaniei, ci şi un rival politic. Asociaţia Industriei Germane a atras atenţia printr-o scrisoare la începutul anului cu privire la o "competiţie între sisteme" cu modelul economic "controlat de stat” al Chinei. Dar economia germană se află în prag de recesiune, potrivit experţilor, lucru care ar putea impulsiona Berlinul să caute îmbunătăţirea relaţiilor comerciale cu China.

Noul drum al mătăsii

Influenţa economică a Chinei în Europa continuă să se extindă. Sub forma porturilor şi a căilor ferate: printr-un proiect global de infrastructură, intitulat Belt and Road Initiative (BRI), China vrea să-şi extindă rutele maritime şi terestre spre Africa şi Europa. Câteva state din UE şi-au anunţat deja participarea la proiect. Experţii se tem că statul chinez şi-ar putea extinde astfel, prinnoul Drum al Mătăsii, nu doar influenţa economică, ci şi cea politică. Unul din primii parteneri ai Chinei în proiectul BRI, Grecia, a blocat în 2017 prin veto o declaraţie comună a UE privind situaţia drepturilor omului în China.

SUA, Iran - şi Huawei

Conflictul comercial major dintre SUA şi China afectează negativ relaţiile Germaniei cu ambele ţări. Iar prin părăsirea de către SUA a acordului nuclear cu Iranul, preşedintele american Donald Trump a pus presiune sporită pe guvernul de la Berlin. În acest timp, China l-a primit pe ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif, oferind Teheranului stimulente economice, pentru a convinge partea iraniană să nu renunţe la rândul ei la acordul nuclear. Alte tensiuni în relaţiile Germaniei cu SUA şi China sunt generate de poziţia Berlinului faţă de concernul Huawei. Grupul chinez de telecomunicaţii este unul din principalii furnizori pentru construirea şi dezvoltarea tehnologiei 5G. SUA au exclus deja tehnologiile Huawei din reţeaua americană de telecomunicaţii. Germania nu s-a decis deocamdată.

Tratatul UE-China

Un cadou care i-ar putea bucura pe cei sceptici cu privire la China, dar mai ales pe partenerii francezi din UE ar fi obţinerea de acorduri din partea Beijingului cu privire la planificatul acord comercial între UE şi Republica Populară. Berlinul a semnalat deja că îşi va folosi contactele bune cu Beijingul pentru a organiza un summit UE-China în Germania în 2020, în perioada în care Republica Federală va deţine preşedinţia semestrială a blocului comunitar. La Beijing, Merkel ar putea deja să lucreze la această iniţiativă.

Starea relaţiilor

Comisia Europeană a descris recent China drept un "rival sistemic". Berlinul întreţine însă relaţii cu Beijingul pe care ambele părţi le descriu drept "amplu parteneriat strategic". Reprezentanţii guvernamentali germani şi chinezi s-au întâlnit deja de cinci ori pentru consultări comune. Anul acesta a avut loc în premieră în Germania şi un exerciţiu militar comun al soldaţilor germani şi chinezi. "China este partener strategic, dar şi concurent", descrie situaţia cancelara Merkel. O ambivalenţă care provoacă îngrijorări, atât în Germania, cât şi în afara ei.