Cînd Renania de Nord-Vestfalia strănută, Berlinul se gripează

Era cât pe ce să auziţi de Norbert Röttgen. Este omul care doreşte să devină premierul landului Renania de Nord-Vestfalia. Nu de aceea ar fi devenit celebru - ci pentru că lucra minuţios la statutul de succesor (cândva, într-un viitor oarecare) al Angelei Merkel. Deocamdată are sprijinul cancelarei, pentru şefia Guvernului regional de la Düsseldorf; or, se ştie, germanii îşi iubesc cancelara. Nu, însă, şi pe "puiul deştept al lui Mutti", cum l-au poreclit adversarii politici pe Norbert Röttgen.

Dacă ar fi să câştige, în numele creştin-democraţilor, alegerile regionale, de duminică, Norbert Röttgen ar dobîndi puncte relevante pentru viitorul său politic. Dar dacă va ajunge lider al oppoziţiei în băncile parlamentului de la Düsseldorf, cariera de politician federal i s-ar cam încheia. Or, spun sondajele, Röttgen are şanse mari de a rata obiectivul. Ceea ce nu e bine, nici pentru Norbert Röttgen, nici pentru creştin-democraţi şi nici pentru Angela Merkel.

Sociologii dau social-democraţilor un avans sensibil în faţa creştin-democraţilor. În ce îi priveşte pe capii de listă ai celor două partide, candidaţi la funcţia de premier de land, diferenţa, spun sondajele, e şi mai mare. Challenger-ul Röttgen stă mult sub cota actualei deţinătoare a portofoliului, Hannelore Kraft. Social-democrata, multă vreme lipsită de aplomb politic şi ignorată în cercurile politice federale, a reuşit să se impună drept "Mama Landului" în fruntea unui guvern minoritar. Or, după votul de duminică şi înaintea anului electoral federal ce se apropie, liderii centrali ai SPD nu îşi vor putea permite să o ignore pe cea care - cel mai probabil - va conduce unul dintre cele mai roşii landuri. Şi care, la fel de probabil, are şanse serioase de a se infiltra în trioul tradiţional masculin de la conducerea SPD.

Liberalii au jucat, mai mereu, la guvernare. Uneori alături de conservatori, alteori alături de social-democraţi. Oscilând între cinci şi opt procente, au avut, mai totdeauna, o relevanţă supradimensionată. În lunile din urmă însă, FDP-ul a mers din eşec în eşec, reuşind să treacă de pragul electoral doar în Schleswig-Holstein - adică acolo unde conducerea de land a formaţiunii se afla în conflict cu liderii de la Berlin. Un scenariu asemănător s-ar putea repeta şi în Renania de Nord - Westfalia: primul din lista de candidaţi, fostul secretar general al FDP, Christian Lindner, supranumit "Bambi“ (pentru că a obţinut primul mandat de deputat regional la vârsta de 22 de ani), a luat distanţă faţă de conducerea federală a partidului. Un scor bun pentru Lindner şi filiala sa renană înseamnă zile numărate pentru actuala şefie liberală de la Berlin.

Mai sunt, desigur, ecologiştii, apoi stânga post-comunistă şi, în fine, piraţii - toate cu şanse de a intra într-un legislativ regional cu şase partide. O asemenea variantă de lucru este studiată şi în laboratoarele de la Berlin, ca posibil rezultat al apropiatelor alegeri federale. Politica şi aritmetica ei vor fi mult mai complicate.

Scorul electoral din landul de pe malurile Rinului şi Ruhrului va influenţa, se vede treaba, coordonatele politice de la Berlin. Dar - şi istoria o relevă - alegerile din Renania de Nord-Vestfalia sunt un barometru al viitorului politic federal.

Culorile guvernării de la Düsseldorf s-au transferat, nu de puţine ori, la Berlin. Uneori în combinaţii experimentale fără precedent şi care, mai apoi, s-au dovedit reţete federale de succes. Când strănută Renania de Nord-Vestfalia, Berlinul face gripă.