Câți au murit de Covid fără nicio boală asociată (SpotMedia)

Aşa indică datele transmise de Ministerul Sănătăţii la solicitarea News.ro. Aproape jumătate dintre aceste decese s-au înregistrat la categoria persoanelor peste 70 de ani.

Pe de altă parte, de la începutul pandemiei şi până acum, conform datelor oficiale existente, numărul celor care aveau şi alte boli asociate sau comorbidităţi şi care au murit din cauza complicaţiilor după ce au făcut boala este, fără cei puţin peste 3400 de pacienţi ale căror decese au fost puse numai pe seama Covid-19, de 64.808. 

Cifrele pandemiei în România

• Număr decese: 68.233
• Cazuri de infectare: 3.407.485 cazuri
• Teste RT-PCR prelucrate: 13.903.394
• Teste rapide prelucrate: 13.74.542

Programele de prevenție sunt extrem de necesare

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al INBI Matei Balş din Capitală, spune că, odată ce vor fi făcute mai multe programe de prevenţie în România, s-ar putea descoperi mai mulţi oameni cu comorbidităţi sau alte boli asociate decât am crede, inclusiv în rândul tinerilor şi al celor de vârstă medie. Dr. Marinescu spune că este posibil ca inclusiv în categoria celor care sunt fără alte boli să existe totuşi factori de risc care să fi dus la complicaţii după infectarea cu SARS-CoV-2, şi că în cazul copiilor au existat acele forme fulminante de COVID-19 care au dus la deces. 

“Din păcate, starea de sănătate a unei populaţii presupune, apropos de monitorizare, să fie situaţia în care oamenii sunt căutaţi. De ce spun asta? Atunci când spui că cineva nu are comorbidităţi înseamnă că se referă la bolile cunoscute. De exemplu, sunt persoane supraponderale care în teorie nu au boli asociate, teoretic. Faptul că sunt supraponderale este suficient ca să existe un factor de risc. E foarte probabil ca acele persoane, dacă le-am căuta cu mai multă atenţie, vom vedea că au afecţiuni cardiovasculare, poate diabet şi aşa mai departe. Deci din start acele comorbidităţi se referă la lucrurile cunoscute. 

Al doilea aspect este legat de vârstă şi aţi văzut că numărul de decese este categoric mai mare după 60 de ani. 

Este un lucru bine ştiut şi nu doar la infecţia cu SARS-CoV-2 se întâmplă la gripă, în general la bolile infecţioase. Mai sunt copiii mici care într-adevăr, copiii până la 9 ani, care pot să facă, rar, formele fulminante, au fost descrise astfel de situaţii în care infecţia cu SARS-CoV-2 a dus la forme fulminante cu hiperactivitate şi cu o evoluţie de asemenea nefavorabilă, din păcate”, a explicat dr. Marinescu. 

Restricţiile din pandemie, justificate sau nu?

Dr. Marinescu spune că, dacă nu ar fi fost restricţiile legate de circulaţia oamenilor, ar fi existat mult mai mulţi pacienţi care ar fi necesitat îngrijiri medicale şi că cei sănătoşi i-ar fi pus în pericol pe cei cu factori de risc. 

“E foarte uşor să discutăm acum, când lucrurile sunt echilibrate. La acel moment, în primul rând că exista termenul de neprevăzut, oamenii, autorităţile, lumea medicală nu aveau de unde să ştie cum va fi cu evoluţia. Al doilea aspect, în condiţiile în care ai fi lăsat la liber, fără restricţii, toată situaţia cu siguranţă că ar fi fost mai mulţi pacienţi care aveau nevoie să fie evaluaţi şi nu aveai unităţi spitaliceşti, pacienţi care aveau nevoie de internare, cei care ar fi evoluat nefavorabil, deci aici nu discutăm despre împărţirea între oameni sănătoşi şi mai puţin sănătoşi, e destul de arbitrară, e foarte greu să faci această delimitare, de multe ori tu nu ai informaţiile. 

Într-adevăr, discuţia că oamenii tineri care nu aveau absolut nicio boală şi care ar fi putut să treacă prin infecţie s-a luat în calcul şi în Suedia şi în alte locuri din lumea asta, doar că acele persoane, dacă nu aveau restricţii, i-ar fi îmbolnăvit pe cei care aveau factori de risc, adică nu-mi dau seama care ar fi fost reţeta în aşa fel încât într-adevăr aceste persoane să fi putut avea o circulaţie liberă, vorbim strict despre cei care nu aveau boli asociate, eu nu văd cum se putea realiza. 

De altfel, în pandemie acest lucru s-a întâmplat treptat, dar nu puteai să ştii de la început”, a precizat dr. Marinescu. 

Puteţi citi articolul integral AICI.