Juha Sipilä trebuie să scoată Finlanda din criză
20 aprilie 2015Imediat după închiderea urnelor, susţinătorii liberalilor au pus mâna pe steguleţele cu roz şi verde, pe care au început să le vânture cu evidentă euforie. În mod excepţional, Juha Sipilä, şeful partidului, sobru şi sec de felul său, a sărbătorit şi el, preţ de câteva minute, victoria.
La încheierea numărării voturilor, Partidul de Centru a obținut 49 de locuri, partidul Adevărații Finlandezi 38 de locuri, în timp ce conservatorii au câștigat 37 de locuri și social-democrații 34.
După câteva minute, în interviul televizat de la parlament, Sipilä a revenit la mina sa cunoscută şi a declarat că preferă să rămână pesimist. De ce? "Pentru că pesimiştii nu pot fi dezamăgiţi".
Partidul său, cu cele 49 de mandate obţinute în parlamentul de la Hesinki, este principala forţă politică a ţării. Sipilä, un om de afaceri putred de bogat, care a preluat conducerea liberalilor acum trei ani, se pregăteşte aşadar să devină premierul Finlandei.
"Cetăţenii acestei ţări îşi doresc un alt mod de guvernare, care să ţină cont de priorităţile economice", este de părere şeful Camerei de Comerţ din Finlanda, Risto Penttilä.
Într-adevăr, contrar multor aparenţe, Finlanda se află de mai bine de trei ani în recesiune, timp în care nivelul datoriei publice a continuat să crească. Aşadar, aşteptările finlandezilor izvorăsc dintr-o realitate care cu greu ar mai putea fi eludată.
Alexander Stubb, premierul conservator al ţării, a pierdut alegerile pe mâna propriilor parteneri de coaliţie. În ultimii trei ani aceștia au fost mai degrabă o piatră de moară - şi-au blocat reciproc iniţiativele şi nu au reuşit să găsească o cale viabilă de scoatere a ţării din grava criză financiară în care se află. Stubb a încercat reducerea cu 6 miliarde de euro a cheltuielilor bugetare, iniţiativă respinsă categoric de alegători, care nu doresc desfiinţarea statului social finlandez. Nu este exclus ca guvernul condus de Juha Sipilä să reia discuţiile pe marginea acestui subiect, dar în acest moment este neclar când şi cum ar putea demara noul executiv această dezbatere.
Economia Finlandei se confruntă cu o acută lipsă de competitivitate, spun unii economişti. Problema pare într-adevăr serioasă, în caz contrar Sipilä nu s-ar fi grăbit să transmită concetăţenilor săi că ţara "are nevoie de 10 ani pentru a se repune pe picioare".
Noul premier, o carte necitită
Nu este foarte limpede ce fel de politică "altfel" aşteaptă alegătorii statului nordic, dar orientările lui Juha Sipilä în materie de politică externă vor fi, cel mai probabil, similare cu cele agreate şi de fostul şef al guvernului. Alexander Stubb, considerat de finlandezi un continuator şi susţinător al "establishmentului", este un european convins, fost europarlamentar şi un politician care sprijină fără rezerve politicile cancelarei Angela Merkel - mai ales pe cea fiscală.
Viitorul şef al executivului de la Helskinki, mai puţin cunoscut, este chemat să relanseze economia finlandeză şi să preia frâiele ţării în plin tumult generat de conflictul cu Rusia. Încă din seara alegerilor, unii analişti finlandezi s-au arătat convinşi că politica externă a Finlandei nu va suferi modificări. Presupunerile lor par într-adevăr a fi întemeiate.
Temerile care vor fi existat în acest sens au fost alungate de însuşi câştigătorul alegerilor, care a declarat limpede că "politica faţă de Rusia nu se va schimba: este ceva obişnuit în Finlanda". Putem aşadar să plecăm de la premisa că şi noul guvern finlandez va susţine sancţiunile împotriva Moscovei, în pofida efectelor deosebit de grave pe care sistarea exporturilor către Rusia le are asupra economiei.
Juha Sipilä doreşte nu doar continuarea sancţiunilor, ci şi o mai strânsă colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică, fapt despre care a vorbit în mod repetat în timpul campaniei electorale. Dezbaterile pe marginea acestui subiect se anunţă dificile într-o ţară care care nu face parte din NATO şi a cărei populaţie, în vasta ei majoritate, respinge aderarea la această structură.
Scena politică finlandeză
Universul politic foarte divizat din Finlanda a făcut ca, de multe ori, coaliţiile guvernamentale să fie formate din cel puţin trei sau patru partide. Indubitabil, Juha Sipilä va avea şi el nevoie de parteneri pentru a guverna, iar printre ei s-ar putea afla inclusiv Partidul Adevărații Finlandezi, care a obţinut 38 de locuri în parlament, formaţiune considerată populistă şi eurosceptică.
Şeful acestui partid, Timo Soini, şi-a exprimat deja dorinţa de a face parte din coaliţia de guvernare, respectiv de a deveni ministru. Soini ar primi cu plăcere funcţia de ministru de finanţe, ceea ce ar înrăutăţi şi mai mult situaţia Greciei. Adevăraţii Finlandezi resping ideea ajutării financiare a Greciei şi pledează pentru ieşirea acestei ţări din zona euro.
Timo Soini, care nu a făcut un secret din faptul că doreşte recuperarea suveranităţii pierdute de ţara sa în defavoarea Uniunii Europene, nu este considerat un radical în Finlanda - poate şi pentru că a combătut ferm ura împotriva străinilor şi a susţinut, în chip similar cu celalalte partide, imigraţia în Finlanda.