Cât de periculos e partidul AfD pentru democraţie?

Pentru retrospectiva anului 2024 au ales sala pentru conferinţe de presă a guvernului federal din Berlin. La începutul lunii decembrie vorbitorii, o femeie şi doi bărbaţi, şi-au făcut cunoscute temerile sub deviza "Cum atacă AfD şi reţelele sale de extremă dreaptă democraţia". Primul care a luat cuvântul a fost Dominik Schumacher, membru al Bundesverband Mobile Beratung. 

"Situaţia este dramatică. Extrema dreaptă este în ofensivă". Schumacher a amintit de succesul la urne al AfD la alegerile regionale din trei landuri federale din estul Germaniei. Peste tot a obţinut o treime din voturi. 

"Oamenii votează şi în vest acest partid"

În landul Turingia, unde serviciul de informaţii interne Verfassungsschutz cataloghează AfD drept "dovedită de extremă dreaptă", formaţiunea s-a clasat în urma alegerilor pe primul loc. Schumacher a adăugat: "Mulţi oameni aleg acest partid şi în vest, tocmai din pricina faptului că este radical". La umbra AfD se organizează şi aşa-numita nouă dreaptă, entitatea Reichsbürger şi neonaziştii. 

Drept exemplu Schumacher a enumerat legăturile AfD cu Institutul pentru Politică de Stat, între timp dizolvat, al editorului de extremă dreaptă Götz Kubitschek şi planurile devenite cunoscute, la începutul lui 2024, de expulzare din Germania a milioane de oameni cu origini străine. La discuţii au luat parte şi membri ai Uniunii Creştin Democrate (CDU), a informat platforma "Correctiv".

"Partide democrate au preluat revendicări ale AfD"

După această dezvăluire au avut loc în întreaga Germanie demonstraţii masive. "Activiştii (de stânga - n.red.) au avut senzaţia că direcţia vântului s-a schimbat. Dar nu s-a întâmplat nimic. Revendicările lor nu au avut ecou la nivel politic". În opinia lui Schumacher s-a întâmplat exact contrariul: "Partide democrate au preluat revendicările AfD şi au contribuit la normalizarea discursului de extremă dreaptă". Dreptul la azil a fost restrâns şi atmosfera a devenit mai nefavorabilă pentru imigranţi. 

Schumacher, originar din Düsseldorf, a tras o concluzie amară: "AfD a devenit braţul parlamentar al unei vaste reţele antidemocratice, care vrea să răstoarne sistemul politic". Şi fără a fi la guvernare extrema dreaptă exercită influenţă crescândă. Iar activiştii care se implică în favoarea democraţiei se simt descurajaţi, abandonaţi de guvernanţi.

Precedentul din anii 1990

Lui Oliver Decker, cercetător al extremismului în cadrul Universităţii Leipzig, situaţia actuală îi aminteşte de anii 1990. "Un deceniu marcat de violenţe şi pogromuri împotriva imigranţilor, evreilor şi romilor". 

Decker a amintit de aşa-numitul compromis în materie de azil, realizat în 1993. Atunci articolul 16 al legii fundamentale germane a fost sever limitat. Drept urmare tot mai mulţi oameni au fost expulzaţi în "state terţe sigure". Guvernul a stabilit care sunt aceste state, dar organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au fost strict împotriva acestei practici fiindcă aduce atingere dreptului individual la azil.

Şi Sylvia Spehr, membră a ong-ului "Nordhausen zusammen" din Turingia este deziluzionată. În anul 2023 s-a putut evita ca un candidat al AfD să câştige alegereile locale şi să devină primar la Nordhausen. Dar euforia s-a disipat după triumful AfD la alegerile parlamentare regionale din toamna anului 2024. 

"Apelăm la toţi democraţii cu funcţii, la mass media şi la majoritatea tăcută: nu lăsaţi lupta împotriva revirimentului ideologiilor revizioniste şi naţionaliste de dreapta în seama asociaţiilor de voluntari. Împreună cu Dominik Schumacher şi Oliver Decker, Sylvia Spehr a cerut finanţarea permanentă a programelor de apărare a democraţiei. 

Finanţare incertă pentru ONG-urile de stânga

Momentan mulţi activişti nu ştiu dacă vor mai fi sprijiniţi financiar de guvern şi în 2025. Din pricina dificultăţilor bugetare proiecte împotriva extremismului de dreapta şi în favoarea democraţiei ar putea fi sacrificate. Dominik Schumacher a descris ce ar însemna asta pentru iniţiative ale societăţii civile: contractele de închiriere pentru sedii vor trebui reziliate şi angajaţii concediaţi. "În cel mai rău caz, s-ar nărui tot ce s-a clădit în 20 de ani", a avertizat el. 

Iniţiativă de interdicţie a AfD 

Pe 1 decembrie mai multe ONG-uri şi organizaţii au cerut Bundestagului să iniţieze o procedură de interzicere a AfD, asupra căreia să se pronunţe judecătorii Curţii Constituţionale. 

Ele aşteaptă ca deputaţii s-o supună la vot înaintea alegerilor legislative anticipate, care se vor desfăşura, probabil, pe 23 februarie. "Cererea se află pe masă. Bundestagul trebuie acum să deschidă calea", a declarat purtătorul de cuvânt al acestei campanii, Malte Engeler. Teoretic Parlamentul ar putea include subiectul pe ordinea de zi în următoarea sesiune de lucrări în plen, care începe la mijlocul lunii decembrie.