Nouă cursă pentru aselenizare

Recent, Israelul aproape că s-a calificat pentru liga întâi a puterilor spaţiale. Dar ţara nu a reuşit, totuşi, să trimită pe lună o sondă, urmând exemplul SUA, al URSS, respectiv Rusia, sau Chinei. Sonda spaţială "Beresheet" s-a prăbuşit din pricina unor probleme apărute la motor. Dar încercarea israeliană demonstrează că a debutat " o nouă cursă pentru cucerirea lunii", după cum afirmă unii dintre observatori.

Cursa de acum 50 de ani a fost câştigată de SUA. În iulie 1969 au păşit pe lună pentru prima dată astronauţi americani. Acum americanii vor o nouă aselenizare, şi anume cât se poate de repede. La sfârşitul lunii martie vicepreşedintele SUA, Mike Pence, a însărcinat agenţia spaţială NASA să trimită din nou americani pe lună în termen de cinci ani. Dacă NASA nu va fi capabilă să execute acest ordin, administraţia de la Washington se va adresa unor întreprinderi private, a avertizat Pence. Înaltul responsabil a subliniat că, la fel ca în anii 60 ai veacului trecut, SUA se află în toiul unei competiţii, fără a preciza cu cine.

China şi Elon Musk sunt concurenţi redutabili

Ramon Lugo, director al Florida Space Institute (FSI) din cadrul Universităţii Orlando, bănuieşte că Pence s-a referit la rivalitatea dintre SUA şi China. Expertul este încredinţat că Republica Populară derulează un program cu scopul de a trimite oameni pe lună. În plus, între SUA şi China există "o competiţie în numeroase domenii tehnologice". În ianuarie, chinezii au reuşit să trimită prima sondă spaţială pe faţa nevăzută a lunii.

Lugo, care a lucrat multă vreme pentru NASA, consideră improbabil ca Rusia să devină un rival pentru SUA în privinţa lunii, în ciuda succeselor repurtate cu trimiterea cosmonauţilor spre staţia orbitală internaţională ISS. În opinia expertului, SUA îşi fac singure concurenţă în privinţa "cursei spre lună", fiindcă există o competiţie între NASA şi unele firme private, cum ar fi SpaceX a miliardarului Elon Musk.

Lugo consideră că planul lui Pence de a trimite astronauţi pe lună până în anul 2024 este unul foarte optimist. El apreciază că în următorii cinci ani o misiune de trimitere a unor astronauţi pe orbita lunii este posibilă, dar o aselenizare ar putea reuşi abia în jurul anului 2030. Perioada ar putea fi scurtată numai dacă NASA ar folosi rachete ale firmei private deţinute de Elon Musk, construite pentru un zbor spre planeta Marte.

Participă şi Rusia la această competiţie?

Andrei Ionin, cercetător în cadrul Academiei Ruse pentru Cosmonautică, consideră că nu există o competiţie pentru cucerirea lunii. Declaraţia lui Pence are, în opinia sa, o motivaţie de politică internă, în pregătirea candidaturii sale la funcţia de preşedinte în anul 2024, chiar dacă vicepreşedintele SUA nu a comunicat oficial că are astfel de ambiţii. Totuşi, expertul nu exclude o aselenizare americană în următorii cinci ani, dar nici Rusia, nici China nu vor participa la o astfel de competiţie. Moscova nu este în stare să deruleze un astfel de proiect, nici din punct de vedere tehnologic, nici financiar, a asigurat Ionin.

Totuşi, cercetările privind satelitul natural al pământului continuă în Rusia. De la mijlocul lunii martie la Moscova se derulează experimentul cu o durată de patru luni, intitulat Sirius-19, de simulare a unui zbor spre lună. La acesta participă cu precădere oameni de ştiinţă ruşi. În plus, în anul 2021 organizaţia spaţială rusă "Roskosmos" intenţionează să trimită pe lună staţii orbitale automate. Aselenizarea unor cosmonauţi este planificată să aibă loc cel devreme în 2030. Probabil că aceştia vor zbura spre lună la bordul navetei spaţiale "Federaţia", care nu este încă gata, propulsată de racheta super-grea "Ienisei", al cărei zbor inaugural este programat pentru anul 2028.

După încheierea programului Space-Shuttle, SUA nu mai dispun de aproape 10 ani de posibilitatea de a trimite astronauţi spre staţia orbitală ISS. Americanii folosesc în acest scop rachete ruseşti Soiuz. Dar NASA lucrează la o nouă navetă spaţială "Orion", care are legătură cu planurile de aselenizare. Primul zbor de testare a avut loc în 2014. Organizaţia spaţială europeană ESA a construit pentru "Orion" un modul de service care alimentează naveta cu combustibil şi le furnizează atronauţilor apă şi oxigen. Acest modul a fost construit preponderent în Germania.