Curajul scriitorilor şi indiferenţa politicii
23 septembrie 2011
"Iar daca nu vrei sa scrii despre toate acestea, la ce bun sa mai scrii? Literatura ramine ea insasi, chiar si sub dictatura. Dar ea nu-i face nicidecum autorului, viata mai usoara. Si inafara de a-si schimba propria piele, ea nu poate modifica mare lucru.Cel putin nu la comanda. Ea nu este decit propria ei pantomima. Dar in aceasta postura, poate riposta fie si doar spre a fi cu constiinta impacata. Dintr-o stare de urgenta interioara, limba este fortata sa ia urmele unei vieti calcate in picioare."
Este doar un fragment din discursul inaugural rostit de Herta Muller de pe podiumul salii de festivitati din incinta Tirgului de Carte de la Goeteborg, in fata citorva sute de oameni. Un text dramatic, in care autoarea nu s-a dezmintit, raminindu-si fidela siesi si curajului de a spune lucrurilor pe nume, de a incrimina samavolniciile unor regimuri pe care, din varii considerente, unele cancelarii occidentale se feresc sa le mustre cum s-ar cuveni.
Pragmatismului politic, comoditatii, indiferentei, scriitori precum Herta Muller si Vargas Llosa au autoritatea necesara si curajul sa le dea o replica, cu armele retoricii si ale literaturii.
Ambii laureati ai Nobelului pentru Literatura s-au angajat impreuna, in a doua zi a Salonului de la Göteborg, din nou de pe podium, si din nou in fata a sute de vizitatori, intru scoaterea din uitare a jurnalistului suedez Dawit Isaaks, avind dubla cetatenie, originar din Eritreea, aruncat in detentie de ani de zile, in fosta sa patrie, fara ca cineva sa stie exact daca mai traieste sau nu.
Literatura si scriitorii pasesc asadar pe un teren in care unii politicieni calca fie cu mare grija, ca pe oua, spre a nu deranja profitabile relatii economice cu regimuri suspecte, fie cu indiferenta, neavind nimic de cistigat si nici de pierdut, angajindu-se in favoarea unor victime.
Curajul moral pare a fi unul din principalele fire rosii ce traverseaza spatiul de idei si valori instituit de Salonul de la Göteborg.
Un alt filon, nu mai putin important, este tentativa de a readuce in atentia cititorilor scandinavi limba si literatura germana, fara pretentia de a conferi unei limbi "dificile", despre care Mark Twain afirmase ca, "spre a o invata cum trebuie, Dumnezeu ar fi inventat eternitatea", statutul pe care-l are acum engleza.
Inaugurarea standului comun "O limba - trei literaturi" a avut loc din nou cu participarea ambasadorilor Germaniei, Austriei si Elvetiei. Aproape luat cu asalt de public, bine asortat si gastronomic la deschidere, standul "german" este "dublat de un ciclu de seminarii la care participa tineri scriitori de limba germana, este insotit de o antologie de texte ale acestora, traduse in suedeza si de expozitii si spectacole in Göteborg.
Al treilea fir rosu - cel al cooperarii ICR Stockholm cu Salonul de Carte - este si el foarte vizibil. Nu doar prin prezenta Hertei Muller, invitata ICR, a carei conferinta de presa si ale carei interventii publice au fost si sunt asteptate si primite cu maxim interes, ci si prin prezenta Ioanei Parvulescu.
Romanul "Viata incepe vineri" a aparut in traducere suedeza la cea mai renumita editura scandinava, "Bonnier", in colectia 2244, specializata in literaturile tarilor riverane la Marea Neagra. In fata unui public numeros, alaturi de scriitoarea Sigrid Combuechen, autoare a unui roman despre perioada interbelica in Europa, Ioan Parvulescu a participat la o discutie despre incursiunile literaturii in trecut.
ICR a organizat si o receptie in cadrul careia Premiul Marin Sorescu i-a fost decernat scriitoarei suedeze Karin Johannison, specialist in istoria medicinei, profesor la catedra de istoria doctrinelor din cadrul Universitatii din Uppsala, autoare a 13 volume de studii interdisciplinare, la intersectia dintre stiinta, eseistica, fictiune.
La ceremonia decernarii Premiului Marin Sorescu (autorul bine cunoscut in Suedia trecea drept "nobelizabil") au participat si ambasadorii Austriei, Elvetiei si Germaniei.
Dar - consecintele benefice ale acestei consecvente angajari a ICR din Stockholm in viata culturala suedeza - se concretizeaza nu doar in prezent, prin cu totul remarcabilul interes al publicului fata de o tara ale carei valori culturale merita a fi cunoscute si promovate, ci si in viitor.
Autor: Rodica Binder- Deutsche Welle /Göteborg
Redactor: Petre M. Iancu