Cum îşi petrec Crăciunul românii din Malaezia

Pe câţiva dintre ei i-am întâlnit în Kuala Lumpur, capitala Malaeziei şi polul economic al ţării. Acolo locuieşte şi Dan Podaru, pentru care încă din 2010 Kuala Lumpur înseamnă acasă.

El a povestit cum in fiecare an în acestă perioadă românii din Malaezia se întâlnesc să organizeze un Crăciun tipic românesc. Anul acesta nu a fost o excepţie. Au fost de toate, de la trei tipuri de sarmale, la palincă şi colinde româneşti.

„Eu am ajuns în Kuala Lumpur în 2012, trimis de compania la care lucram atunci. Şi nu am mai plecat. Am primit şi drept de rezidenţă intre timp”, a spus Dan pentru DW Română.

„Acum încerc să-mi împart timpul între Malaezia şi România”.

Deşi o destinaţie mai puţin obişnuită pentru cineva care doreşte să se mute în afara ţării, Malaezia este o ţară plină de oportunităţi, primitoare şi cu diferenţe clare faţă de România.

„Ei privesc altfel lucrurile. În România există un nor de negativism, totul ni se pare cenuşiu. Aici există un optimism şi o atitudine pozitivă faţă de viaţă”.

În Malaezia totul pare că funcţionează şi există un parteneriat între instituţiile statului şi cetăţean.

„Este foarte uşor să plăteşti taxele aici. Nu eşti hăituit de instituţii, ci din contră. Te ajută, te îndrumă, vor să facă întregul proces cât mai simplu, cât mai uşor. Simţi că instituţiile vor să te ajute. Aici lucrurile par că funcţionează, iar instituţiile îşi fac treaba fără agresivitate gratuită, dar cu determinare, claritate şi predictibilitate”, ne povesteşte românul stabilit în Kuala Lumpur de peste 14 ani.

Atitudinea oamenilor este poate primul lucru pe care îl observi când ajungi în Asia de Sud-Est. Sunt primitori şi se poartă frumos indiferent de poziţie, indiferent de sarcina pe care o au de îndeplinit. O combinaţie de hărnicie, optimism, ospitalitate.

Dan prezintă un exemplu cu care foarte mulţi suntem destul de familiari.

„Inca nu s-au schimbat lucrurile radical în România în privinţa atitudinii oamenilor. Atitudinea vânzătoarei care pare că o deranjezi când îi pui o întrebare este şi acum în pricipiu aceeaşi. Aici nu există aşa ceva. Nu deranjezi pe nimeni dacă te porţi decent. Ei vor fi calzi, primitori şi politicoşi indiferent de situaţie.”

Românii din Malaezia s-au organizat şi într-o societate – Asociatia Românilor din Malaezia – cu întâlniri lunare şi cu diverse activităţi şi evenimente de păstrare şi promovare a tradiţiilor româneşti.

Malaezia este o societate diversă, care funcţionează bine în diversitatea ei. Există trei mari grupuri etinice: malay, care reprezintă şi grupul etnic privilegiat instituţional, minoritatea indiană şi cea chineză, care reprezintă şi motorul de dezvoltare economic al ţării, ne explică Dan Podaru.

Dincolo de Malaezia, eu pot vedea aceste observaţii reproduse şi la nivelul altor ţări din Asia de Sud-Est. Oameni încercaţi de istorie, învaţaţi cu greul au reuşit prin multă muncă să îşi schimbe destinele, dar şi să nu rămână încrâncenaţi de încercări poate mult mai dificile decât cele prin care au trecut ţările din Europa de Est