Cum trebuie tratat Phenianul?

"Cerşeşte război". Aceasta este concluzia ambasadoarei SUA la ONU, Nikki Haley, după recentul test atomic efectuat de regimul dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. SUA nu au vrut niciodată război, nu doresc nici acum, a declarat responsabila luni în cadrul Consiliului de Securitate ONU. Membrii forului suprem al Naţiunilor Unite s-au reunit în sesiune de urgenţă după recenta provocare a Coreei de Nord. 

Duminică, Kim Jong Un a ordonat testarea unei bombe cu hidrogen. Aceasta a provocat un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter. Testul a avut o anvergură mult mai mare, comparativ cu cel de acum un an, care a provocat un cutremur de numai 5,3 grade. Dar şi acela a fost mai puternic decât testele precente. Astfel programul face progrese, după cum dă să se înţeleagă dictatorul de la Phenian. Iar Kim Jong Un nu va ezita să folosească acest tip de armament. 

Ameninţări vane 

Liderul nord-coreean dă mai ales de înţeles că nu acceptă ca ONU sau SUA să-i dicteze regulile jocului. La începutul lunii august Consiliul de Securitate ONU a decis sancţiuni severe împotriva Coreei de Nord. Printr-o rezoluţie adoptată în unanimitate, ONU a decis să boicoteze articole de export importante ale statului comunist: cărbune, fier, plumb, dar şi articole de consum cum ar fi fructele de mare. Regimul de la Phenian a răspuns prin noi manevre militare şi testări de arme. 

Nici declaraţiile directorului CIA, Mike Pompeo, nu au avut efect. El a declarat în iulie: "În ce priveşte regimul, eu sper că vom găsi o cale să-l despărţim de sistem". Această declaraţie fusese percepută atunci ca un indiciu privind o eventuală schimbare de regim. 

În termeni duri s-a exprimat şi preşedintele american Trump. Tot pe twitter. El a apreciat că politica împăciuitoare a Coreei de Sud se va dovedi inutilă. "Ei nu înţeleg decât una şi bună", a afirmat Trump. În sensul că doar presiunile dure, poate o confruntare armată, ar avea efect. Anterior, el ameninţase deja statul comunist cu "foc şi furie", iar acesta reacţionase cu noi teste.

Ameninţările nu vor avea efect nici de acum înainte, consideră analiştii americani Aarion David Miller şi Richard Sokolsky într-un articol apărut în Washington Post. "Nimeni în afară de preşedinte nu crede că recurgerea la violenţă sub forma unui atac preventiv împotriva rachetelor nord-coreene şi poligoanelor militare de testare ar constitui o opţiune serioasă şi credibilă", susţin autorii. 

Ei recomandă reţinere verbală şi fiindcă ameninţările trebuie să fie credibile pentru a avea efect. Dar un atac împotriva Coreei de Nord ar putea incendia întreaga regiune. Coreea de Sud, Japonia şi bazele americane din zonă ar putea fi ţinta unei riposte a Phenianului. Iar SUA nu pot lua în calcul un atare risc. 

Sancţiuni economice problematice

Nici sancţiuni economice suplimentare nu ar avea efect, după cum nu au avut nici cele de până acum. Potrivit unui raport ONU publicat în martie curent, doi din cinci nord-coreeni sunt subnutriţi. Dar regimul de la Phenian nu pare tulburat de dezastrul umanitar din propria ţară şi nu dă semne că intenţionează să-şi schimbe politica. 
"Dacă ţării îi merge prost din punct de veder economic, regimul va face economii în domeniul militar abia la urmă", afirmă politologul Seung-Kyun Ko, profesor la Pacific University din Hawaii. "Oamenii sunt obişnuiţi să sufere în Coreea de Nord, iar regimul este foarte antrenat să suporte această suferinţă". 

Există încă un argument împotriva unui embargo mai strict: Previzibila opoziţie a Chinei. Prăbuşirea regimului de la Phenian este percepută la Beijing ca un scenariu de groază. Alungarea de la putere a lui Kim Jong Un ar apropia şi mai mult rivalul strategic american de graniţele Chinei, ar provoca haos şi o posibilă refugiere în masă. 
Dialogul este ultima opţiune

Aşa stând lucrurile, trebuie mizat în continuare pe dialog, susţine Seung-Kyun Ko. "Dacă nu vor exista tratative tensiunile vor continua. Coreea de Nord îşi va perfecţiona în continuare armele nucleare şi potenţialul de rachete", a avertizat el. 

Dar Kim Jong Un nu va renunţa cu uşurinţă la programul de rachete nici pe calea tratativelor. El a putut să constate ce consecinţe a avut pentru fostele regimuri din Libia şi Irak abandonarea programelor atomice. Liderii celor două ţări nu au supravieţuit intrevenţiilor SUA şi NATO. Şi ambele state sunt ameninţate de atunci cu dispariţia de pe harta politică. 

Singura posibilitate de a face Phenianul să cedeze rămâne dialogul, cel mai vechi instrument politic din câte există. Acesta a fost de altfel recomandat şi de preşedintele Putin în cursul unei convorbiri telefonice avute cu preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in. Liderul de la Kremlin a insistat pentru folosirea activă a tuturor mijloacelor politico-diplomatice existente. 

Kersten Knipp / ial