Cum ne furăm căciula: Cele mai mari note la Bac în 15 ani?

După rezolvarea contestațiilor, rata de succes a Bacalaureatului în 2024 a crescut cu 1,8%, ajungând la 78,2%. Ministerul Educației se laudă astfel cu un progres de 3% față de anii anteriori: 75% în 2023 și 75,2% în 2022. Sunt cele mai bune rezultate din ultimii 15 ani. Și tot după contestații, a crescut cu 20 numărul mediilor de 10: 59 de candidați au obținut media maximă, dar este cel mai mic număr din ultimul deceniu. În 2020, spre exemplu, au fost peste 300 care au avut media 10. Cum a fost însă obținut procentul mare de promovabilitate, deși la simularea din luna martie aproape 40% din elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la limba română, iar la matematică sau istorie (în funcție de profil), 35% au fost notați sub 5? România stă mult mai bine decât în 2011, când ministrul de atunci Daniel Funeriu a luat decizia dur criticată de sindicatele din educație și de mulți dascăli de a introduce camerele de luat vederi în sălile de examen. Procentul de promovare la nivel național a fost atunci de numai 44,47%, cu 23% mai puțin decât în 2010, când procurorii anticorupție începuseră să descopere felul în care se dădea mită și cum se copia la Bacalaureat.

Camerele au rămas, elevii iau mai în serios acest examen, dar unele suspiciuni există și în acest an, chiar dacă nu e vorba despre fraudele din urmă cu 14 ani. Imediat după publicarea rezultatelor la Bacalaureat din care reiese nu doar cea mai bună rată de promovare, ci și faptul că 32% dintre candidați au avut medii între 9 și 9,49, Edupedu.ro a aflat despre presiunile care au dus la subiectele foarte ușoare date anul acesta. Așa a fost posibil ca mai bine de o treime dintre cei care au trecut examenul să ia peste nota 9. Potrivit surselor Edupedu.ro, la cererea ministrei liberale, Ligia Deca, cu o săptămână înainte de Bacalaureat, ar fi fost aduși în Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – instituția care concepe toate subiectele de examene – profesori din exterior pentru a vedea subiectele secretizate, iar experților care au conceput subiectele li s-ar fi transmis de către directorul Marian Șuță din minister să le arate subiectele, pentru a verifica dacă elevii din rural iau 5, „să nu se mai întâmple dezastrul de la simulare“. Ministra neagă orice intervenție, dar niciunul dintre decidenți, nici chiar Ligia Deca, nu poate nega gradul prea scăzut de dificultate al subiectelor. E și aceasta o formulă de a demonstra progresul: prin scăderea pretențiilor.

Pe cine vrea să păcălească ministra că în România starea educației s-a îmbunătățit? Pe părinții care votează și care sunt mulțumiți cu ideea notelor mari, dar nerelevante? Sau în afară, pe cei care fac evaluările periodice și care constată cât de slab pregătiți sunt elevii din România? Cele mai recente teste PISA care măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a folosi cunoștințe din trei domenii importante, lectură, matematică, științe, plasează România pe penultimul loc în UE, în fața Bulgariei. La toate cele trei, România a obținut un scor mediu de 428, sub media statelor OECD, care trece de 470. În Europa, cel mai bine stă Estonia  (515), iar cea mai precară e Bulgaria (419). Scorul general arată însă că în fața României se află nu doar celelalte state UE, ci și Brunei, Serbia, Emiratele Arabe sau Turcia, iar din spate ne suflă în ceafă Kazahstanul și Mongolia.

O analiză recentă a OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în care România se străduiește să fie primită, arată că sistemul de educație din România este „major afectat de corupție”. În plus, sistemul de învățământ autohton este nerelevant în raport cu economia și societatea viitorului, dacă luăm în calcul indicatorii UE: (1) Participarea la educația timpurie, de la vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, 78% în România, 92% în UE; (2) Tineri în vârstă de 15 ani având competențe scăzute la testele PISA, peste 45% în România, 22% media UE; (3) Părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare, între 18 și 24 de ani, 15% în România, față de 9% media UE; (4) absolvirea învățământului universitar (25-34 de ani) 23% în România față de 41% media UE;  (5) investiții în educație: 5% din PIB este media europeană, în vreme ce în România este 4,3% anul acesta.

Sistemul educațional rămâne greoi, cu programă învechită, cu accent prea mare pe meditații plătite suplimentar și care îi favorizează pe copiii veniți din familii cu posibilități financiare, față de cei proveniți din medii sărace. România s-a schimbat însă mult față de acum 15 ani, chiar dacă ritmul pare prea lent, iar decidenții politici vor să-și fure singuri căciula.