Cum a compromis Klaus Iohannis o temă majoră

În cel mai rău, președintele a fost complet ignorat, societatea este preocupată de teme reale și are nevoie de lideri care să o reprezinte și care să nu confiște până la compromitere o temă care arde și la care alții au muncit, doar pentru un oarecare profit  politic.

În aceeași zi în care președintele anunța de la Cotroceni, festiv, un raport despre încălzirea globală și o disciplină de studiat în școală, deși decizia a fost luată din primăvară, acum doar intră legea în vigoare, pe piața temelor pentru România se mai petreceau câteva lucruri.

1. O creștere exponențială a cazurilor de Covid-19 și confirmarea transmiterii comunitare accelerate, în condiții de retragere cronică a statului din treburile curente.

Cu excepția unei măsuri în neconcordanță cu cele luate de multe state europene, autoritățile de la București au decis ca unică măsură de limitare a valului 5, care deja pune presiune pe sisteme medicale mult mai eficiente, ale Germaniei și Israelului, de pildă, purtarea măștii și în spațiul exterior. În rest, totul să se autoreglementeze, un fel de mână socială pe modelul mâinii invizibile din economie e așteptată să îi protejeze pe oameni, în locul Guvernului.

Suntem într-o stupefiantă zi a cârtiței: medicii dau semnale că situația va fi iarăși dramatică, însuși Raed Arafat vorbește despre efectele devastatoare ale Covid-19 asupra copiilor, din perspectiva reacțiilor pe termen lung, școlile sunt carne de tun, copiii sunt primii care plătesc prețul iresponsabilităților, de la iresponsabilitatea profesorilor de a nu se vaccina până la iresponsabilitatea autorităților de a cere autoreglementare.

Altminteri, societatea a devenit opacă, pasivă, incapabilă să mai recunoască șocul și să reacționeze  în fața răului politic, tocmai ce poate specula Rusia cel mai bine și ce poate dospi mai tare AUR, un partid extremist ajuns la 17 procente, nu pentru că atâția români au convingeri antisemite și xenofobe, ci pentru că ăsta e mecanismul politic de canalizat resentimentele sociale.

2. Ambasadoarea Franței la București și șefa Reprezentanței din România a Comisiei Europene vorbeau despre cât de mult cântărește pentru integrarea României în Spațiul Schengen capacitatea de a asuma politic pe deplin că suntem parte a mecanismului european, inclusiv în materie de drept.

Declarațiile sunt făcute în contextul în care Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit că decizia CJUE, care spune că judecătorii nu pot fi cercetaţi disciplinar pentru sentinţe care nu respectă decizii ale CCR, dacă acestea contravin dreptului UE, nu se poate aplica în România decât după revizuirea Constituţiei.

O poziție de frondă, care așază România lângă Ungaria și Polonia și care poate afecta decizia politică de primire în Schengen.

Tehnic, după cum a amintit diplomatul francez, România întrunește condițiile, dar decizia finală este una politică.

Și cum președintele și-a construit accesul spre cel de-al doilea mandat pe profilul de lider european, care stă gaj că țara noastră își merită statutul în interiorul UE, în pofida abuzurilor regimului Dragnea de atunci, absența președinției din această dezbatere deservește țării.

De altfel, Klaus Iohannis nu a avut nimic de zis nici când liberalii de la București au construit un fake news grosolan în jurul Raportului Matic, votat în Parlamentul European.

3. Facturile majorate la întreținere și perspectiva unei crize socio-economice, în condițiile în care, pentru prima dată în ultimii cinci ani, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în rândul copiilor români (36,3%), arată datele unui nou raport al Salvați Copiii România.  

Criza pandemică a expus acestor riscuri tocmai pe copiii cei mai vulnerabili, iar situația este și mai severă în cazul copiilor cu dizabilități, al celor de etnie rromă și al celor în situație precară. În 2020, 1.582.000 de copii din România (36,3 %) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Copiii au fost cei mai vulnerabilizați de pandemie, iar riscul de sărăcie și excluziune socială printre copii a crescut cu 0,5 puncte procentuale, în vreme ce a scăzut pentru adulți, cu 1,2%.

Rata deprivării materiale severe a crescut în rândul populației generale, de la 14,5 la 15,2%, dar creșterea este dramatică în rândul copiilor – de la 17,7 la 21,4% și, în cazul copiilor mai mici de 6 ani, de la 16 la 22%.

Iar sărăcia este direct corelată cu România educată, un proiect flatus vocis cu care Klaus Iohannis ar vrea să rămână în istorie.

Puteţi citi articolul integral AICI.