1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Cultura minorităţii germane este în mâini bune: o păstrează tinerii români"

Alexandra Sora11 noiembrie 2008

Imaginea bisericii goale din Roşia după exodul saşilor transilvăneni l-a inspirat pe Eginald Schlattner să scrie romane, însă de la debutul său literar încoace, sălile în care susţine lecturi publice sunt arhipline...

https://p.dw.com/p/Fraz
Eginald Schlattner

La serata literară care s-a desfăşurat pe 10 noiembrie la Siegburg, sala s-a dovedit a fi neîncăpătoare, iar numeroşii cititori au fost nevoiţi să se mute împreună cu autorul în sala cea mai mare din muzeul oraşului. În localitatea din apropiere de Bonn, s-a adunat un public foarte numeros şi heterogen, de la saşi şi români stabiliţi de mult în Germania până la iubitori ai literaturii din Republica Federală, care auziseră de Eginald Schlattner şi datorită numeroaselor articole consacrate autorului în presa germană. Printre cititorii încântaţi de cărţile preotului din Transilvania se numără şi Klaus Hardung, directorul muzeului oraşului Siegburg, care a declarat:

"Literatura lui Schlattner m-a apropiat de România. Am citit recent romanul "Pianul în ceaţă" şi am fost impresionat deja de la primele pagini de măiestria descrierii structurilor sociale, a mediului complex în care se desfăşoară acţiunea, dar mai ales de emoţionanta poveste de dragoste şi de autenticitatea acestei cărţi cu caracter autobiografic."

Cu verva şi elocvenţa sa impresionantă, scriitorul în vârstă de 75 de ani a reuşit să familiarizeze şi publicul mai puţin avizat cu spaţiul multicultural al Transilvaniei, tematizat în trilogia sa "Chipuri ascunse". Schlattner a citit fragmente din cele trei romane cu caracter autobiografic, "Cocoşul decapitat", "Mănuşile roşii" şi "Pianul în ceaţă", lansate de prestigioasa editură vieneză Zsolnay, editură care a publicat deja operele lui Thomas Mann şi Hermann Hesse.

Serata literară cu Eginald Schlattner a fost organizată în cadrul programului cultural intitulat "Întâlnire cu România la Siegburg", care a debutat în septembrie şi se va încheia în mai 2009, organizat de oraşul Siegburg şi de Consulatul General al României de la Bonn.

"Convieţuirea etniilor în România: Un model pentru Europa"

În cadrul discuţiei cu publicul, cunoscutul reprezentant al minorităţii germane din Transilvania a explicat că România aduce o contribuţie deosebită la Uniunea Europeană:

"În primul rând, prin modelul acesta al convieţuirii etniilor: poţi să-ţi trăieşti identitatea ta, de la limba maternă până la cultura specifică, ne-românească, fiind totuşi cetăţean român şi trăind în România. Celălalt aspect, la fel de important, este spiritualitatea ortodoxă: prezenţa firească a lui Dumnezeu în viaţa românilor, încrederea în El. Eu trăiesc acum această dimensiune ortodoxă, petrecând sărbătorile şi praznicele mari în mănăstirile ortodoxe."

Schlattner consideră că această coexistenţă paşnică a minorităţilor în România poate fi un model pentru întreaga Europă, explicând:

"Am ajuns la această concluzie prin însăşi biografia mea. Am 75 de ani, m-am născut încă sub rege, în 1933, şi am trăit toate fracturile şi catastrofele istoriei în Ardeal şi în România putând să-mi păstrez identitatea. Când m-a vizitat ministrul german de interne Otto Schily la Roşia şi i-am dăruit cele trei romane, cele trei biografii romanţate, i-am explicat că activitatea mea de scriitor se datorează patriei mele România, în care nu mi s-a interzis niciodată limba maternă. Din contră, prin şcoli şi prin toate instituţiile legate de limba mea maternă germană, eu am avut ocazia să o cultiv."

Preotul luteran a început să scrie romane în germana sa maternă după ce şi-a găsit biserica goală în Ajunul Crăciunului din 1990, în urma plecării celor mai mulţi saşi transilvăneni în Republica Federală. În prezent, au mai rămas doar cinci etnici germani la Roşia - toţi în vârstă de peste 60 de ani. Cu toate acestea, cultura germană are un viitor în România, consideră Schlattner:

"Cultura germană cu o tradiţie de peste 850 de ani în Ardeal este în mâini foarte bune: în mâinile tinerilor români care au frecventat şcolile germane şi reuşesc prin limbă să aprofundeze şi să păstreze şi alte aspecte ale culturii minorităţii noastre."

Acest fenomen se reflectă chiar şi în domeniul literar: de pildă, un grup de tineri scriitori, majoritatea de origine română, care au absolvit liceul german "Nikolaus Lenau" din Timişoara, sunt activi în cercul literar "Die Stafette" şi publică în limba germană...