Croaţia se opune căsătoriilor între persoane de acelaşi sex

Prin referendum, croaţii au decis că, prin căsătorie, se va acceprta, pe mai departe, exclusiv parteneriatul de viaţă între un bărbat şi o femeie - şi că acest detaliu trebuie introdus în Constituţie. Până acum exista aceeaşi definiţie, dar era inclusă doar în legea familiei. Aproape 66% dintre cei care au participat la consultarea populară de duminică, 1 decembrie 2013, au decis ca, pe viitor, legea fundamentală să nu lase loc de interpretări. Participarea la votul iniţiat de către asociaţia civică "În numele familiei" a fost de 38% din numărul total de electori înregistraţi în Croaţia.

"Am vrut să demonstrăm că o majoritate a populaţiei Croaţiei este convinsă că o căsătorie nu poate fi decât legătura dintre un bărbat şi o femeie", a comentat, pentru Deutsche Welle, şefa organizaţiei, Željka Markić. Aceasta înseamnă că şi toate drepturile ce revin dintr-o căsătorie se aplică doar în cazul în care partenerii sunt de sex diferit, a completat Markić. "Este primul referendum desfășurat, în 23 de ani de când e Croaţia independentă, la cererea şi sub organizarea cetăţenilor", a adăugat reprezentanta asociaţiei civice care, în două săptămâni, a reuşit să strângă dublul semnăturilor necesare demarării procedurilor legale privind consultarea populară.

Puterea social-democrată de la Zagreb s-a opus modificării Constituţiei. Asociaţia civică nu a luptat, însă, de una singură cu aparatul administrativ şi cu partidul de guvernământ. "În numele familiei" a primit asistenţă logistică şi chiar financiară din partea bisericii romano-catolice; şi chiar şi principala forţă de opoziţie, Uniunea Democrată Croată (HDZ), a contribuit la organizarea referendumului. Într-o ţară în care 90% din populaţie declară că frecventează biserica, influenţa acesteia este mare. Săptămâni la rând, enoriaşii au fost chemaţi la vot de către preoţi şi invitaţi să voteze pentru modificarea legii fundamentale.

Adversarii măsurii ce va fi instituită în urma referendumului se tem de o înrăutăţire a climatului social în Croaţia, o ţară mult mai liberală în relaţia cu homosexualii. Şi nu doar în această direcţie: "Poarta modificărilor constituţionale se deschide larg, din acest moment, ameninţând pe termen lung drepturile omului", avertizează Jelena Berković din asociaţia GONG.

Temerea că minorităţile, de orice fel, vor avea de suferit nu este nefondată: succesul campaniei încheiate cu referendumul de duminică a determinat o coaliţie compusă din grupări de extremă dreapta şi asociaţii de veterani ai războiului de independenţă să strângă semnături în vederea organizării unei noi consultări populare, prin care speră să obţină îngrădirea drepturilor minorităţilor naţionale - iar vizată este, desigur, comunitatea sârbă. Până în prezent, localităţile în care cel puţin o treime din populaţie era de etnie sârbă foloseau în înscrisurile oficiale atât scrierea latină cât şi pe cea chirilică; de acum, iniţiatorii vor ca aşa ceva să se întâmple doar acolo unde sârbii sunt peste 50% din populaţia localităţii.

Žarko Puhovski, politolog şi sociolog din Zagreb, merge cu critica mai departe şi contestă legislaţia croată care nu face referire la limitele referendumului: "Poţi, până la urmă, să întrebi orice. Iar, teoretic, dacă un singur om este prezent la consultare şi votează, votul lui este decisiv şi se aplică tuturor".

Pentru a elimina aceste anomalii, guvernul încearcă acum să modifice legislaţia în procedură de urgenţă. Pe de altă parte, crede Puhovski, intenstatea dezbaterii are şi alte motive: Croaţia are probleme economice serioase; şomajul creşte, ajungând acum la 17%; jumătate din tineri nu îşi găsesc loc de muncă şi, conchide politologul, peste toate, corupţia este omniprezentă.