Criza refugiaților: NATO se implică în Marea Egee

Miniștrii Apărării din NATO au fost oarecum surprinși de propunerea turco-germană de a trimite eventual nave și avioane la frontiera dintre Grecia și Turcia. Secretarul general al NATO a discutat mai întâi telefonic cu miniștrii Apărării din cele două țări, pentru a-și face cât de cât o impresie despre ideea pomenită inițial de cancelara Angela Merkel în cadrul vizitei la Ankara de luni. Deși la reuniunea de miercuri de la Bruxelles, miniștrii nu au avut în față un plan concret în acest sens, au hotarat implicarea NATO în Marea Egee împotriva traficanților de persoane.

Propunerea nu vizează securizarea graniței cu trupe NATO, ci o misiune împotriva traficanților de persoane care îi aduc pe refugiați spre UE, după cum a arătat ministra germană a Apărării Ursula von der Leyen. "Obiectivul este de a îngreuna afacerea perfidă a traficanților de migranți sau chiar de a o stopa". "Este deci bine că Turcia a rugat NATO în cadrul măsurilor prevăzute de aceste situații să sporească supravegherea spațiului maritim din Marea Egee." Von der Leyen a făcut astfel trimitere la măsurile decise în decembrie, potrivit cărora Turcia poate beneficia la cerere de avioane de cercetare, de nave și de sisteme de apărare anti-rachetă din partea Alianței.

Cercetare serioasă

Experți militari ai NATO consideră că propunerea turco-germană nu înseamnă înființarea unei noi misiuni, ci extinderea actualelor măsuri. Un diplomat NATO a precizat însă "că lipsește scopul militar al unei asemenea operațiuni în Marea Egee". Nu poți acționa cu avioane de supraveghere și nave împotriva traficanților care trimit bărci supraîncărcate pe mare, dar ei rămân în siguranță pe țărmul turcesc.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a străduit să diminueze așteptările privind implicarea Alianței în rezolvarea crizei refugiaților. Comisarul european pentru refugiați Dimitris Avramopoulos nu a văzut de asemenea necesitatea unei implicări a NATO. Grecia și Italia, pe coastele cărora sosesc refugiații, dispun deja de destule unități militare marine.

Nici în guvernul german nu toată lumea e de acord cu o misiune a NATO. Într-un interviu, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier (SPD) a declarat că NATO nu poate prelua niciun rol în coordonarea migrației, ci poate doar oferi asistență în ceea ce privește monitorizarea activității traficanților.

Ministra Apărării Ursula von der Leyen (CDU) a anunțat la Bruxelles că și marina germană va participa la o astfel de misiune, dacă NATO o va demara. În prezent, în estul Mediteranei se desfășoară oricum exerciții permanente ale marinei NATO, întâmplător chiar sub comanda vasului german "Bonn". Un diplomat a sugerat că participanților la aceste exerciții militare le-ar putea fi sporite atribuțiile, îndeplinind astfel cererea Turciei.

Ambasadorul american la NATO Douglas Lute anunțase încă înaintea reuniunii că nu se vor lua decizii concrete cu această ocazie. SUA nu ar fi însă împotriva sporirii misiunilor de supraveghere în Marea Egee. O misiune aliată în apele grecești este respinsă de guvernul elen, după cum a subliniat premierul Alexis Tsipras. Combaterea traficanților trebuie să aibă loc în partea turcă, a arătat el. Cele două membre NATO Grecia și Turcia se ceartă de zeci de ani pe tema administrării frontierei maritime comune de la Marea Egee.

Trupe de atac în Est

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat să mute atenția spre flancul estic al Alianței, la țările membre din vecinătatea Rusiei și Ucrainei. La un an și jumătate de la summitul NATO din localitatea britanică Newport, s-au pus bazele unei forțe de intervenție rapidă, care ar viza respingerea unor eventuale atacuri rusești asupra teritoriului NATO.

Forța amintită nu va fi staționată permanent în țările baltice și în Polonia, ci este vorba de unități de reacție rapidă, în decurs de câteva zile. Există însă centre de logistică și comandamente care vor funcționa permanent în statele membre NATO din est. Șase de astfel de centre sunt deja în funcțiune, urmează alte două. "Acesta este un semnal clar că NATO va răspunde ferm oricărei agresiuni asupra oricărui stat membru", a declarat Jens Stoltenberg în fața miniștrilor Apărării.

Intenția este de a putea răspunde cu flexibilitate în fața agresiunilor de tip hibrid, adică trimiterea de soldați inamici în anumite regiuni fără ca aceștia să aparțină oficial unei anumite țări (după cum a făcut Rusia în Ucraina). În pofida acestor măsuri și a războiului nedeclarat al Rusiei în Ucraina, NATO ar rămâne deschisă la dialog, a insistat Stoltenberg.

SUA cresc de patru ori fondurile pentru trupele din Europa

Secretarul american al Apărării Ashton Carter a venit cu o veste bună pentru armatele din NATO. SUA va spori de patru ori fondurile destinate trupelor din Europa. Washington-ul răspunde astfel amenințării de la Moscova și așteaptă mai mult angajament și de la aliații europeni.

Multe țări europene sunt încă departe de obiectivul fixat de Alianță, de a investi 2% din PIB în Apărare. NATO consideră o evoluție pozitivă faptul că în 2015 bugetele Apărării nu au mai fost micșorate. Se pare că are loc o schimbare de direcție, "dar mai avem încă multe de făcut", a spus Stoltenberg. Ministra germană von der Leyen a anunțat la sfârșitul lui ianuarie că armata germană va investi până în 2030 în jur de 130 de miliarde de euro în proiecte de înarmare. Într-o analiză publicată miercuri de Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra, experții recomandă ca NATO trebuie să investească de urgență mai mult în înarmare. Țările din Asia și Rusia sunt deja cu mai mulți pași înbainte. "Ezitările de ordin militar-tehnic au erodat avantajul anterior al Vestului", cred cercetătorii institutului militar amintit.