Criza Parchetelor

Primul ministru, asaltat de prietenii săi politici şi contestat sau ameninţat pe toate tonurile, a găsit o replică limpede şi curajoasă: “Eu am să fiu totdeauna solidar cu colegii liberali şi când vor lua ei decizii controversate. Eu i-am sprijinit şi când l-au luat pe dl Sorin Frunzăverde şi pe dl Mihai Stănişoară, care au fost mult mai apropiaţi de Traian Băsescu decât Kovesi, iar eu pe Kovesi n-o pun vicepreşedinte la PSD, să stea liniştiţi liberalii pe tema asta. Eu sunt solidar cu ei, îi susţin, am responsabilitatea guvernării ţării până la anul, când dl Antonescu va deveni preşedinte şi trebuie să aibă o ţară pe care să o conducă. În politică e important să-ţi asumi tu decizii, e important să şi răspunzi pentru ceea ce faci şi e important să faci, nu să vorbeşti”, a încheiat Victor Ponta.

Deunăzi, partenerul său politic cel mai apropiat, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat că se va opune numirii Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA, deşi nu consideră că este un motiv suficient să denunţe alianţa cu PSD. Deputata europeană Norica Nicolai, ea însăşi o militantă de frunte a PNL, a criticat la rândul ei intenţiile primului ministru, considerând că acesta ar încălca chiar recomandările procedurale ale Comisiei Europene. Ce-i drept, la acest capitol, Crin Antonescu a fost mai sincer şi nu a făcut mare demagogie pe tema procedurilor. El spusese chiar că singura greşeală a Monicăi Pivniceru a fost aceea de a lua în serios recomandările de la Bruxelles.

Dar le-a luat în serios cu adevărat sau le-a interpretat prea mult în litera lor? Rămâne neclar. Comisia recomandase “transparenţă” şi consultări largi, dar scopul final era desemnarea unor procurori care să inspire încredere. Or, desemnarea (fără consultări) a unei procuroare bine cunoscute şi care a primit note pozitive în rapoartele MCV era, evident, o soluţie acceptabilă.

Primul ministru, Victor Ponta, surprinde încă o dată pozitiv prin curajul senin cu care ia decizii dificile, dar necesare. El a înţeles se pare mai repede decât alţii că, în politică, dacă vrei să construieşti ceva pe termen lung, trebuie să ştii să faci sacrificii pe termen scurt.

Dar mult mai interesant în acest episod este altceva: pentru prima dată în ultimii 20 de ani, o coaliţie politică nu mai funcţionează pe bază de comitete proporţionale de partid. Guvernele CDR, din nefericire, deşi această alianţă a fost o formaţiune salutară pentru politica României în multe privinţe, se bloca frecvent în comitetele de coordonare. Crin Antonescu ştie perfect acest lucru, deşi pe atunci nu juca un rol central şi este posibil să fi tras la rândul său învăţămintele necesare. Primul ministru, ca şef a Guvernului, odată ce a fost învestit în Parlament, trebuie să aibă libertatea de a-şi asuma decizii politice fără să dea socoteală în faţa comitetelor paritare. Partitocraţia care guverna politica românească cu ani în urmă a compromis în mare măsură eficacitatea guvernamentală.

Astăzi asistăm însă la un progres, câtă vreme liderul PNL critică deciziile premierului, dar nu trece dincolo de expresia verbală a criticii sale. Din interes personal sau din înţelegere politică, liderul PNL a făcut până acum o distincţie corectă între guvern ca instituţie a statului şi partid ca asociaţie privată de cetăţeni.

În sfârşit, nici măcar nu este sigur că preşedintele Senatului Crin Antonescu vede în numirea Codruţei Kovesi la DNA o catastrofă politică, dar, spre deosebire de Victor Ponta, în perspectiva alegerilor prezidenţiale, se străduieşte să întreţină viu sentimentul anti-Băsescu şi să-l utilizeze în folosul său. Este încă un dezavantaj al alegerilor prezidenţiale directe, acela că bruiază dezbaterea politică raţională cu prea mult sentiment partizan.