Crimele NSU şi deteriorarea imaginii Germaniei

Un caz imaginar: să zicem că în Turcia, ani de-a rândul, cetăţeni germani ar fi ucişi de o grupare clandestină fanatică. Să ne mai imaginăm că prezumtivii făptaşi ar fi prinşi şi deferiţi justiţiei, dar că reprezentaţilor presei din Turcia nu li s-ar permite să fie de faţă în timpul desfăşurării procesului. Nu ar fi indignată la culme, într-o atare situaţie, opinia publică din Germania? Nu s-ar vorbi de îngrădirea libertăţii presei în Turcia? Nu ar fi criticată sever justiţia turcă?

La München, Tribunalul Superior de Land din Bavaria pare a nu realiza consecinţele deciziei de a nu permite accesul în sala de judecată a jurnaliştilor turci. Pe banca acuzării nu se află criminali obişnuiţi, ci Beate Zschäpe, prezumtiv membru al grupării teroriste de extrema dreaptă NSU, alături de patru prezumtivi făptaşi implicaţi în crimele comise de organizaţia clandestină nazistă. Printre victime se numără opt cetăţeni turci.

Cu două luni înaintea împlinirii a 20 de ani de la atentatele de la Solingen, în care şi-au pierdut viaţa cinci turcoaice cu vârste între 4 şi 27 de ani, alte 17 persoane fiind, în parte, grav rănite, hotărârea tribunalului din München e cu atât mai greu de înţeles. Ea e dovada unei totale lipse de instinct politic. Apoi în joc e şi prestigiul Germaniei în lume.

Curtea de justiţie bavareză a decis, ce-i drept, în conformitate cu legea, dar ar fi fost la latitudinea judecătorilor să permită prezenţa reprezentanţilor presei din Turcia la proces. Aşa cum a procedat Tribunalul de Land din Mannheim în procesul intentat fostului prezentator meteo Jörg Kachelmann, de la postul de televiziune ARD. Kachelmann, fiind cetăţean elveţian, li s-a oferit jurnaliştilor din Ţara Cantoanelor un anumit contingent de locuri destinate presei.

Tot astfel şi Tribunalul Superior de Land din München ar putea accepta ca, de pildă, 20 dintre locurile din sală rezervate presei să fie ocupate de jurnalişti turci şi greci.

Ţinând cont de numeroasele pane, de actele distruse în timpul investigaţiilor, nu e de mirare că în ţările de origine ale victimelor NSU s-au născut diverse teorii ale conspiraţiei. Decizia tribunalului münchenez dă apă la moară acestor speculaţii. Germania se poate aştepta la critici de genul că tolerează xenofobia, că nu ia în serios violenţa cu motivaţie extremistă de dreapta, că minimalizează chiar activităţile neonaziste.

Instanţa bavareză mai are însă timp să-şi revizuiască hotărârea. Procesul e programat să înceapă abia pe 17 aprilie. E de datoria sa să diminueze daunele pricinuite imaginii Germaniei.