După Covid se va înregistra o pandemie a datoriilor

Performanţa economică se va reduce în acest an marcat de pandemia de coronavirus în întreaga lume, avertizează la unison specialiştii. Nu există niciun indiciu care să ateste altceva. Controverse se poartă doar legat de dimensiunea reculului economic şi de şansele de calmare a situaţiei pe termen mediu.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au publicat săptămânile trecute prognoze sumbre cu cifre catastrofale, în vreme ce guvernele din întreaga lume dau asigurări că economia îşi va reveni curând, începând din 2021.

Atât de rău nu a mai fost niciodată în perioada postbelică

Potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional, performanţa economiei globale va fi în acest an şi în anul viitor cu un total de 12,5 bilioane de dolari (11 bilioane de euro) mai redusă. Aceasta este "cea mai gravă recesiune" de la criza economică mondială de acum aproximativ 90 de ani, a afirmat economista şefă a FMI, Gota Gopinath. Ea a adăugat: "Nicio ţară nu va scăpa neafectată". Pentru a putea face o comparaţie: performanţa valorică brută a economiei germane a fost în 2019 de puţin peste trei bilioane de euro.

Ca o consecinţă a crizei, datoria publică va depăşi în acest an, raportat la performanţa economică, nivelul maxim înregistrat la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Conjunctura economică trebuie sprijinită în aceste împrejurări, iar ţările sărace au o şi mai mare nevoie de ajutor din partea statelor bogate. În plus, după depăşirea pandemiei, îndatorarea trebuie iarăşi îngrădită prin măsuri dure de austeritate.

FMI ia în calcul pentru acest an o reducere cu 4,4 la sută a economiei globale şi se aşteaptă la un reviriment în anul 2021, cu o creştere de 5,4 la sută. Dar, potrivit lui Gopinath, această evoluţie pozitivă va avea loc doar cu condiţia ca un al treilea val al pandemiei, cu noi lockdown-uri, să nu intervină, anulând orice creştere.

Ţările industrializate vor sângera

Prognoza Băncii Mondiale este şi mai sumbră. Economia globală se va diminua în acest an cu 5,2 la sută. În ianuarie încă, experţii de la Washington anticipau o creştere cu 2,5 la sută. Şi ei avertizează acum că estimările se pot înrăutăţi dacă incertitudinile legate de pandemie şi de eventuale limitări impuse economiei şi vieţii publice se vor prelungi.

Pentru ţările industrializate, Banca Mondială anticipează un minus de şapte la sută, iar pentru ţările emergente o scădere cu 2,5 la sută. Pentru SUA, Banca Mondială prognozează un minus de 6,1 la sută, iar pentru Zona Euro o diminuare-record de 9,1 procente.

În schimb, experţii instituţiei se aşteaptă ca economia Chinei, ţara în care şi-a făcut pentru prima dată virusul apariţia, să crească cu unu la sută.

Asiguratorii se simt dezarmaţi în faţa pierderilor

Şi reasiguratorul elveţian Swiss Re şi-a însuşit prognoza nefavorabilă a FMI. Concernul aşteaptă înrăutăţiri severe ale conjuncturii globale, a declarat şeful Swiss Re, Christian Mumenthaler, în cadrul unei conferinţe online organizate de Bloomberg. "Plecăm de la premisa că performanţa economiei globale va înregistra un minus de 12 bilioane de dolari", a spus el. Iar firmele de asigurări nu pot compensa aceste pierderi, fiindcă în bilanţurile branşei nu se regăseşte decât o fărâmă din această sumă.

Când medicamentul devine otravă

Prognozele FMI şi ale Băncii Mondiale privind diminuarea economiei globale se referă la aşa-numita economie reală. În sectorul financiar, situaţia arată diferit. În prezent comerţul cu produse financiare cunoaşte un adevărat boom, atestat de valorile-record ale indiciilor bursieri. Investitorii îşi direcţionează adesea banii spre pieţele financiare fiindcă, din perspectiva lor, este mai profitabil să-i înmulţească cu instrumente financiare decât să-i investească în economia reală. Piaţa cu aşa-numite derivate (de exemplu afaceri la termen, opţiuni, futures sau swaps) depăşeşte de câteva ori performanţa economiei globale. În 2019, ea a însumat aproximativ 87 de bilioane de dolari. 

Creatorii imensei cantităţi de bani aflaţi în circulaţie, care creşte în continuare, sunt guvernele şi băncile emitente. Acestea tipăresc în continuare bani noi, pe care îi pompează în piaţă pentru a compensa tendinţele deflaţionare sau din dorinţa de a micşora primejdia unei recesiuni. Dar astfel, banii proaspeţi dăunează mai degrabă economiei decât s-o ajute, mai ales dacă sistemul financiar global va ajunge iarăşi în situaţia de crash în care s-a aflat ultima dată în 2008.