Sărbătorire relaxată a Crăciunului și Revelionului?

Pandemia de coronavirus marchează ca și până acum viața oamenilor. Guvernul de la Berlin a prelungit pentru a doua oară lockdown-ul parțial impus la începutul lui noiembrie. Măsurile sunt valabile acum până pe 10 ianuarie 2021. Restricționarea contactelor sociale a fost din nou înăsprită, din cauza numărului în continuare foarte ridicat de noi infectări. Aproape în întreaga Republică Federală au voie să se întâlnească în prezent în privat maximum cinci persoane din două familii.

Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, între 23 decembrie și 1 ianuarie, sunt prevăzute însă relaxări ale acestor măsuri. În funcție de fiecare land federal, în intervalul menționat ar urma să fie permise reuniuni de până la 10 persoane, din mai mult de două familii - iar copiii sub 14 ani nu sunt incluși în acest număr. 53% dintre cei chestionați în ultimul sondaj lunar ARD-Deutschlandtrend, efectuat de infratest dimap săptămâna aceasta, consideră că relaxarea măsurilor pentru a permite sărbătorirea Crăciunului este binevenită. Totuși, 44% dintre cetățeni critică relaxarea restricțiilor. Lucrurile se schimbă radical când vine vorba de Revelion: doar 30% dintre respondenți cred că este corect ca la petrecerile de final de an să se întâlnească mai multe persoane. 68% dintre cei întrebați resping reuniunile în format extins de Revelion, cu mențiunea că răspunsurile diferă în funcție de grupa de vârstă din care fac parte persoanele chestionate.

Populația sprijină restricțiile actuale

Limitarea contactelor, fără tradiționalele târguri de Crăciun, restaurante, cinematografe, teatre, săli de fitness toate închise - peste jumătate din populație este de acord cu aceste măsuri, pe care le consideră potrivite, având în vedere numărul mare de cazuri de coronavirus. 18% dintre locuitorii Germaniei ar dori chiar măsuri și mai dure. Doar 27 de procente cred că actualele restricții sunt prea dure.

Cei mai mulți dintre susținătorii măsurilor actuale vin din rândul electoratelor SPD, Partidului Stângii, ecologiștilor și conservatorilor. Din tabăra liberală, a FDP, 46% spun că măsurile ar merge prea departe. Susținătorii AfD resping în mare majoritate (72%) măsurile ca fiind exagerate.

Noi îngrijorări sporite

În prim plan revin, din cauza lockdown-ului parțial, temerile privind urmările economice, politice și sociale ale pandemiei. Fiecare al patrulea cetățean (24%) este îngrijorat că situația sa financiară se va înrăutăți din cauza epidemiei - printre aceștia mulți oameni tineri (32%), precum și cetățeni cu venituri mici (43%).

Lumea se îngrijorează și pentru starea finanțelor statului, având în vedere amploarea pachetelor financiare publice de salvare. Aproape două treimi din cetățeni (63 de procente) se tem că Germania se va supraîndatora din cauza epidemiei. 40% dintre cei chestionați se tem că restricționarea drepturilor și libertăților civile va continua pe termen mai lung.

Tot 40% dintre cetățeni se tem de o posibilă infectare a lor sau a membrilor familiilor lor cu coronavirusul. Este vorba însă de un procentaj mai scăzut decât în primul val al pandemiei, deși în prezent numărul oficial al celor infectați este mult mai mare. La fel de mulți oameni se tem acum ca în februarie că nu vor putea primi îngrijirea medicală necesară în caz de îmbolnăvire: 36% dintre cetățenii chestionați. Frica de eventuale urmări pe termen lung ale unei infecții cu coronavirusul îi marchează pe 58% dintre participanții la sondaj.

Atmosfera politică rămâne stabilă

Cota de popularitate a guvernului federal mai scade pe final de an, dar rămâne la nivel înalt: 62% din cetățeni se declară mulțumiți în prezent cu activitatea marii coaliții de la Berlin. Dacă ar avea loc acum alegeri generale, ele ar fi câștigate de conservatorii de la CDU/CSU, cu 36% din preferințele electoratului. Partenerul de coaliție SPD rămâne la 15 procente, la fel ca în urmă cu o lună. Ecologiștii înregistrează un mic progres, ajungând acum la 21%.

Ce se va întâmpla mai departe în UE?

La sfârșitul anului, Germania predă Portugaliei președinția prin rotație a Consiliului European. Președinția germană a avut de făcut față în ultimele șase luni negocierilor privind următorul buget pe șapte ani al UE, care va conține și noul fond european de ajutoare post-coronavirus. Proiectul de buget este blocat deocamdată de Ungaria și Polonia, în timp ce toate celelalte 25 de state membre l-au aprobat.

Noul proiect de buget prevede condiționarea plăților de bani europeni de respectarea principiilor statului de drept. Polonia și Ungaria, care sunt criticate de ani buni în UE tocmai pentru încălcarea acestor principii, se opun vehement noilor reguli. Din sondajul ARD-Deutschlandtrend reiese însă că 80% dintre cetățenii din Germania sprijină introducerea mecanismului de supraveghere a respectării statului de drept.

Condiționarea acordării banilor europeni de respectarea statului de drept este sprijinită de electoratul tuturor partidelor germane - cu excepția susținătorilor AfD. Dar ce ar trebui să facă acum UE în condițiile blocadei impuse prin veto de Varșovia și Budapesta? Trei sferturi dintre germani ar vrea ca plățile din fondul de reconstrucție post-coronavirus să fie convenite fără a mai include în acord Ungaria și Polonia.

Impasul de la negocierile privind noul buget comunitar reprezintă o mare provocare pentru președinta germană a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a împlinit un an în această funcție. Von der Leyen nu se bucură de mare popularitate în rândul cetățenilor din Germania: doar 35% îi apreciază activitatea, în timp ce 51% o critică.