Coronavirus: Creat de oameni în laborator?

Într-un raport al alianței serviciilor secrete din cele mai mari cinci state vorbitoare de limbă engleză (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă, așa-numita alianță "Five Eyes") se vorbește de un virus necunoscut prezent la lilieci în China, virus care ar fi fost analizat într-un laborator din Wuhan. Raportul secret ar fi ajuns în posesia ziarului australian "The Daily Telegraph". De la publicarea materialului, s-au înmulțit semnificativ relatările despre "virusul creat de oameni în laboratorul din Wuhan". În plus, lumea întreagă ar fi irosit timp important în lupta împotriva virusului, din cauză că Beijingul ar fi blocat informațiile despre acesta – acuze de acest fel nu sunt lansate doar de președintele american Donald Trump, ci și de presa de bulevard din Germania. Să fie deci un scandal uriaș?

Să începem cu ce e mai important: coronavirusul nu a fost creat artificial în laborator și nici răspândit cu intenție. Pentru prostii de genul acesta, similare cu alegațiile iubitorilor de conspirații privind originea virusului HIV în anii 80, nu există defel dovezi, nici la serviciile secrete, nici în altă parte. Directorul agențiilor de informații din SUA, căruia îi sunt subordonate toate cele 17 servicii secrete americane, a explicat într-o declarație de presă: la fel ca majoritatea oamenilor de știință, nici serviciile de informații americane nu ar avea vreun motiv să suspecteze crearea coronavirusului de către oameni sau modificarea lui genetică de către aceștia. În același timp, serviciile secrete americane ar cerceta mai departe dacă virusul a fost transmis de la animale la oameni sau dacă a fost rezultatul unui accident într-un laborator din Wuhan.

Prin declarația de presă publicată joia trecută și semnată de ambasadorul american la Berlin și noul coordonator al serviciilor secrete la Casa Albă, Richard Grenell, un tip cunoscut pentru luările sale de poziție prea puțin diplomatice, serviciile de informații americane au făcut o excepție senzațională de la regula de a nu comenta pe marginea unor evenimente actuale.

Niciun proiect secret

La doar câteva zile după această declarație oficială, a urmat articolul din cotidianul australian "Saturday Telegraph". Nici raportul citat în articol, care ar proveni de la serviciul secret australian ASIS, nu ar fi găsit dovezi cum că noul coronavirus ar fi fost opera omului.

Fără îndoială, cel mai interesant aspect al raportului serviciilor australiene, un aspect deocamdată însă ignorat, îl reprezintă informațiile de context privind cercetările efectuate cu coronaviruși. Potrivit "Saturday Telegraph", de 15 ani, o echipă de virologi chinezi condusă de Dr. Shi Zhengli, director al Centrului de Boli Infecțioase de la Institutul de Virologie din Wuhan, cercetează coronavirușii întâlniți la lilieci. Ar exista peste 5.000 de tipuri diferite de astfel de viruși, dintre care Dr. Shi ar fi analizat cel puțin 50. Dar nu este defel vorba de vreun proiect secret chinezesc. Dimpotrivă, echipa din Wuhan a colaborat cu laboratorul de sănătate animală al "Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation CSIRO" din Australia. Dr. Shi și colegul său Peng Zhou au petrecut mai mulți ani în Australia. Un alt partner al echipei chineze a fost Universitatea din North Carolina, SUA.

Obiectivul cercetărilor a fost izolarea virușilor întâlniți la lilieci și analizarea posibilității transmiterii lor la oameni. În noiembrie 2015, adică aproape exact în urmă cu patru ani înaintea izbucnirii actualei pandemii, studiul condus de Dr. Shi împreună cu Universitatea din North Carolina a conchis că viruși de tip SARS pot sări direct de la lilieci la oameni și că nu ar exista tratament împotriva lor. În 2019, următorul lor studiu a ajuns la concluzia: "Este probabil că, pe viitor, vor izbucni epidemii de coronaviruși de gen SARS sau MERS de la lilieci și există o probabilitate ridicată ca originea epidemiei să fie în China."

Respingerea speculațiilor

Virologii s-au referit și la riscul ridicat al cercetărilor lor, în sensul unui accident care ar elibera virusul din laborator. Un punct important ar fi standardele de siguranță din laboratoare. Referitor la acest subiect, au apărut rapoarte ale unor diplomați americani din China, deocamdată neconfirmate, care vorbeau în decembrie 2019 de o securitate deficitară la laboratorul din Wuhan.

Serviciul secret australian a respins însă speculațiile și acuzațiile nefondate. De aceea a adoptat și guvernul de la Canberra poziția că virusul actual ar proveni în proporție de 95% de la o piață de animale din Wuhan. Ar rămâne însă o probabilitate redusă de 5% ca virusul să fi scăpat în public – neintenționat - în urma unui accident în laborator. Această concluzie oficială a Australiei, acoperită și de declarația serviciilor secrete americane, se bate însă cap în cap cu poziția administrației Trump. Secretarul de Stat american (și fost șef al CIA) Mike Pompeo a vorbit duminica trecută despre "dovezi enorme privind originea virusului în laboratorul din Wuhan."

Minciunile Chinei

Partea senzațională a raportului australian este însă alta: ASIS descrie fără echivoc în raportul său de 15 pagini cum China a distrus sau blocat în decembrie informații și probe extrem de importante despre epidemia de coronavirus. Deosebit de grav ar fi și cazul lui Huang Yan Ling, angajată la laboratorul de cercetare din Wuhan. Potrivit primelor relatări de presă din China, s-a presupus că femeia ar fi fost prima persoană din lume infectată cu noul coronavirus ("pacientul zero"). La scurt timp după aceea femeia a dispărut, biografia ei online a fost ștearsă în totalitate și până în ziua de azi nu s-a descoperit nicio urmă a femeii.

De asemenea, numeroși medici din Wuhan care au vorbit public în ianuarie despre epidemia cu un nou virus, ar fi fost arestați sub acuzația "răspândirii de zvonuri". Mai mult, guvernul chinez a dispus ștergerea din memoria motoarelor de căutare online a noțiunilor ca "SARS variation", "Wuhan seafood market" și "Wuhan unknown pneumonia". Dovezi clare ale cenzurii cu care regimul comunist a încercat să controleze informațiile privind izbucnirea pandemiei. Cea mai gravă este acuzația potrivit căreia China ar fi știut deja din decembrie că virusul se transmite de la om la om, lucru pe care inițial l-ar fi negat, informând Organizația Mondială a Sănătății despre această transmitere abia în 20 ianuarie 2020. Totuși: ținând cont de cercetările cunoscute cu rezultate făcute publice ale echipei conduse de Dr. Shi, prezentate detaliat de rapoartele serviciilor secrete, aceasta nu mai era o surpriză.

Minciuna, cenzura și arestările sunt reacții tipice ale regimurilor dictatoriale la crize neașteptate. Boli, catastrofe naturale sau accidente înseamnă un pericol ridicat pentru monopolul de putere și așa mereu instabil al dictaturilor. Iar astfel de crize scot la iveală nereguli existente deja demult. Partidul Comunist nu vrea să își asume acest risc, după cum s-a putut vedea în 1986 la Cernobâl în fosta URSS sau în 2020 în China. Și atunci și acum, cu consecințe mortale.

Lipsa măsurilor, în pofida analizelor de risc

Realitatea este că, în urma cercetărilor amintite, se știa deja de ani buni despre pericolele reprezentate de coronaviruși. Au avut loc de asemenea în trecut exerciții de protecție în caz de catastrofe în care s-au analizat scenarii asemănătoare.

În Germania, în 2012, o "analiză de risc privind protecția populației" a avut în vedere exact scenariul unei pandemii virale. Rezultatul: pregătire insuficientă, lipsa capacităților și materialelor, precum și a planurilor adecvate de limitare a unei epidemii. Mai mult: nici la sfârșitul lui ianuarie – pare deja în trecutul foarte îndepărtat – niciun guvern, în Europa sau în SUA, nu a luat măsuri serioase. Abia după ce s-a văzut amploarea mortală a pandemiei de coronavirus în Italia s-a demarat luarea de măsuri dure și foarte grăbite, uneori de la o oră la alta. În acest context, ne îndoim că o politică informațională mai corectă și sinceră a Chinei în decembrie 2019 ar fi schimbat prea mult lucrurile, chiar dacă liderii din lumea întreagă ar fi avut astfel o lună în plus pentru a lua măsurile potrivite.