Belgia se află "în faţa unui tsunami"

Scaunele nu mai sunt, deocamdată, de trebuinţă în localul "Cadre Noir". Proprietarul Arias le încarcă de aceea într-un camion. Localul din cartierul bruxellez Schaarbek este un loc de întâlnire pentru meseriaşii români care s-au stabilit în zonă. Acum ei trebuie, la capătul programului de lucru, să-şi bea berea acasă, la fel şi bătrânul cu câine, un alt client fidel. "Gata, s-a isprăvit totul, aşa e? Trebuie să închideţi?" întreabă el. Arias îi răspunde: "Guvernul a ordonat asta. Deocamdată pentru patru săptămâni. Dar cine ştie..."

"Fac ceva fără a şti precis la ce slujeşte", presupune proprietarul de local, care preferă să nu-şi divulge numele de familie. Politicienii sunt cuprinşi de panică, n-avem ce face, adaugă el. Şi asta deşi proprietarii de restaurante au fost nevoiţi să mai facă investiţii în timpul verii. Au instalat peste tot paravane de plexiglas, au montat corturi afară pentru a-i feri pe clienţi de Covid şi de ploaie. Va exista un sprijin bănesc din partea guvernului, dar acesta va veni târziu şi abia dacă va acoperi chiria. Oare vor supravieţui şi acestui al doilea lockdown şi vor putea redeschide în cursul acestui an? "Speranţa moare la urmă", spune Arias cu un aer filozofic.

La următorul colţ de stradă, vinăria şi-a închis obloanele încă de săptămâna trecută. "Sorry, closed", scrie pe un bilet atârnat de uşă. Nici braseria cu tradiţie de peste drum, un loc de întâlnire al oamenilor cu stare şi al angajaţilor din cartierul european vecin nu-şi mai poate atrage clienţii cu "scoici proaspete de sezon". Puţin mai departe, în centrul oraşului, în Marolle, un vechi local cu bere şi bucătărie tradiţională s-a transformat peste noapte într-un magazin de mărunţişuri. Barmanul curăţă încă robinetele de bere. "Pentru o perioadă de timp nu vom mai avea nevoie de ele. Poate nu ne vor mai trebui niciodată", spune el oarecum resemnat.

Experţii se tem de o catastrofă

Belgia, foarte sever afectată de pandemie, comunică cifre-record de infectare. În perioada 9-15 octombrie s-au înregistrat, în medie, 7900 de noi infectări zilnic. Aproape 2500 de pacienţi cu coronavirus se află internaţi în spital, dintre care mai bine de 400 la terapie intensivă.

"Ne aflăm cu adevărat în faţa unui tsunami iminent", avertizează ministrul belgian al Sănătăţii, Frank Vandenbroucke. Valonia şi Bruxelles sunt regiunile cele mai afectate de pandemie din întreaga Europă. "În prezent mai ţinem sub control ce se întâmplă, dar cu dificultăţi enorme şi riscăm să pierdem lucrurile de sub control foarte curând", a adăugat responsabilul. Angajaţii din sistemul sanitar lucrează iarăşi în condiţii de stres enorm. Dacă numărul infectărilor va creşte în continuare, va fi necesară întreruperea altor tratamente medicale, ceea ce este iarăşi foarte periculos.

Vandenbroucke are un singur mesaj pentru belgieni: "Proteja-ţi vă pe voi, protejaţi-vă familiile!" Pe lângă obligativitatea purtării măştii în magazine şi mijloacele de transport în comun, cetăţenilor li se cere să nu se mai întâlnească decât cu o singură persoană din afara familiei. "Nimeni nu este vinovat de răspândirea acestui virus", afirmă ministrul, ca răspuns la acuzaţia că mai ales tinerii contribuie la înmulţirea infectărilor, prin lipsa lor de grijă. "Este sarcina noastră, a tuturor, să rezolvăm situaţia", subliniază el

Guvernul a ordonat ca munca la domiciliu să redevină regula peste tot acolo unde este posibil. Dar magazinele, muzeele, şcolile şi universităţile rămân deschise în continuare. În plus, Vendenbroucke se opune unei interdicţii de a mai ieşi din case după ora 21, aşa cum este ea valabilă, de pildă, în Franţa de la finele săptămânii trecute. "Nu vrem să paralizăm viaţa în întregime. Fiindcă există doi duşmani: nu doar virusul ci şi singurătatea, care poate duce la depresie." În Belgia oamenii mai pot măcar să iasă seara la plimbare.

Măsurile diferă de la o regiune la alta şi în Belgia

În ciuda acestor afirmaţii, şi în Belgia există divergenţe între diversele regiuni, între guvernele regionale şi administraţiile locale, în privinţa măsurilor ce se impun pentru frânarea pandemiei. Oraşul Charleroi, de pildă, a ordonat purtarea obligatorie a măştii, dar acest ordin nu este valabil şi pentru localităţile din împrejurimi. De aceea guvernul central a numit un "comisar Covid", care să elimine contradicţiile dintre reglementările locale şi să faciliteze contactele între diversele paliere guvernamentale şi administraţie.

"E mai rău decât pe 18 martie, când am decis lockdown-ul total", afirmă premierul belgian Alexander de Croo. Există în prezent de trei ori mai multe cazuri la terapie intensivă decât atunci. Situaţia din spitale este tensionată şi se va înrăutăţi suplimentar", a mai spus el. Statisticienii se tem că la mijlocul lunii noiembrie vor ajunge să fie ocupate toate cele 2000 de paturi la terapie intensivă, care există în ţară.

Spitalele sunt deja suprasolicitate

Cât de serioasă este deja situaţia în spitalele belgiene s-a putut vedea luni, când a avut loc o scurtă grevă la spitalul Erasmus din Bruxelles. Aproximativ 60 de medici şi asistenţi au reclamat faptul că nu au primit echipament şi aparatură medicală suplimentară din primăvară, din timpul primului val al pandemiei, şi că nu s-a angajat personal medical suplimentar. "Cădem jos ca muştele de atâta muncă", a declarat pentru RTL una din organizatoare. "Trebuie să muncim în continuare, chiar dacă am fost testaţi pozitiv şi avem febră", a declarat infirmiera Layla, care a refuzat şi ea să-şi declare numele de familie. Astfel, personalul medical devine o sursă de infectare pentru pacienţi şi pentru propria familie.

Angajaţii spitalului Erasmus sunt revoltaţi că nu au fost respectate promisiunile care le-au fost făcute în primăvară. "Pe atunci, primeam seara mereu aplauze din partea tuturor", îşi aminteşte Layla. În ciuda acestui fapt, personalul medical nu a fost suplimentat. Medicul şef Jean-Michel Hougardy s-a solidarizat cu colegii săi aflaţi în grevă. "Avem nevoie neapărat de mai mult personal, atât pentru paturile rezervate pacienţilor cu Covid, cât şi pentru restul activităţilor din spital." În răstimp, spitale din Bruxelles şi din Liege au anunţat că nu mai au locuri disponibile pentru bolnavi. În sistemul sanitar belgian mulţi se simt abandonaţi de politicieni în situaţia actuală de criză. Tot mai mulţi cetăţeni au senzaţia că nu s-au luat suficiente măsuri astfel încât experienţele amare din primăvară, din timpul primului lockdown, să nu se mai repete.