Coronavirus: Alarmă la Göttingen

La începutul pandemiei de coronavirus, toată Germania aștepta cu sufletul la gură ce va spune cancelara Angela Merkel. Acum, după ce situația s-a ameliorat considerabil și au fost introduse multe măsuri de relaxare, în prim-plan ajung autoritățile locale și reprezentanții lor, în condițiile în care diferențele regionale privind numărul infecțiilor sunt considerabile.

Petra Broistedt, consilier municipal la Göttingen, nu-i obișnuită să fie în centrul atenției, ocupându-se de obicei de construirea unor locuințe noi în orașul ei sau de extinderea ofertei culturale locale. Dintr-o dată a ajuns managerul de criză numărul unu, în calitate de șefă a centrului de criză din Göttingen. "În multe nopți nu pot dormi, e o provocare uriașă", mărturisește Petra Broistedt, de meserie asistent social, în dialog cu DW. 

Orașul universitar a devenit de câteva zile un nou focar de coronavirus al Germaniei, numărul infecțiilor a crescut rapid, apropiindu-se de pragul de 50 de infecții noi pe săptămână la 100.000 de locuitori. În Germania, localitățile care depășesc acest prag sunt obligate să introducă noi măsuri de restricție la nivel local.

Pentru a împiedica un nou "lockdown", Petra Broistedt a luat deja o serie de măsuri: închide din nou școlile, grădinițele și un ștrand, interzice sporturile în echipă și impune testarea tuturor bătrânilor dintr-un cămin. "Și eu sunt mamă și am mare nevoie de grădinițe, sigur că nu mi-a fost ușor", povestește Broistedt, "dar sper că astfel putem să ținem situația sub control."

Dacă se va ajunge din nou la un "lockdown" la Göttingen sau nu, depine în primul rând de evoluțiile din uriașul complex de locuințe numit centrul Iduna. Blocurile pe care telespectatorii germani le-au văzut deja pe post de culise sumbre în serialul polițist Tatort au ajuns un focar de infecție cu noul coronavirus.

Petra Broistedt a organizat un centru de testare mobilă în garajul subteran al complexului de clădiri, pentru a evita ca locatarii să se deplaseze la spital și să contamineze și alte persoane. Mai mulți medici și studenți la medicină i-au testat în weekend pe cei peste 400 de oameni care locuiesc acolo.

"Momentan avem 60 de persoane infectate în centrul Iduna", explică Petra Broistedt. "Toți cei infectați, cât și persoanele lor de contact de gradul 1 sunt în carantină pentru două săptămâni." Consilierul municipal nu este însă de acord cu propunerea multor persoane din Göttingen de a pune sub carantină întregul complex de blocuri: "Nu putem să-l înconjurăm cu garduri și sârmă ghimpată, doar nu-i o închisoare!"

Centrul Iduna, numit la Göttingen "Casa Corona"

Heiko, un bărbat care locuiște în complex, povestește însă că se simte deja ca un prizonier, pe care lumea îl privește ca pe un criminal. Din acest motiv nu vrea să-i spună reporterului DW numele său de familie. El consideră că oamenii din Göttingen dau vina pe locatarii complexului pe care localnicii îl numesc acum "Casa Corona" pentru prelungirea perioadei în care școlile sunt închise. "Pe stradă lumea se uită urât la mine, cei care trec pe lângă mine mă bârfesc. Unii au scuipat chiar în locul pe unde am trecut", spune Heiko.

Centrul Iduna, care poartă numele casei de asigurări care a comandat construcția sa la începutul anilor 70, era pe vremuri un complex de blocuri modern și elegant, cu piscină și un magazin propriu, în care locuiau persoane mai înstărite. Între timp are o reputație proastă, fiind un loc în care trăiesc mai ales cei marginalizați social. Cele două poduri care îl legau de centrul orașului au fost dărâmate - un gest simbolic cu implicații majore.

Legăturile dintre orașul universitar cu peste 30.000 de studenți și o zonă pietonală pitorească și complexul de blocuri cu 407 locuințe nu mai sunt foarte strânse deja de multă vreme. "Îmi doresc ca localnicii din Göttingen să înceteze să ne mai condamne pe noi, cei care locuim în centrul Iduna", spune Heiko.

În căutarea vinovaților 

Se pare că pacientul zero din complexul de blocuri a încălcat în repetate rânduri regulile carantinei, motiv pentru care e cercetat penal. În plus, autoritățile locale sanitare consideră că noul val de infecții a fost provocat de petrecerile cu ocazia unei sărbători musulmane la care au participat multe persoane, precum și de o întâlnire a peste 30 de bărbați într-o cafenea cu specific oriental din Göttingen, care au fumat din aceeași narghilea.

A urmat o dezbatere aprinsă, cu multe jigniri: în rețelele de socializare, partidul populist de dreapta AfD vituperează împotriva "comportamentului obraznic și ignorant al familiilor arabe de dimensiuni mari", mulți utilizatori cu convingeri asemănătoare au folosit ocazia pentru a lansa atacuri verbale rasiste. Reporterii s-au adunat în fața centrului Iduna, iar unii dintre locatari, care se simt stigmatizați în presă, au aruncat după ei cu legume.

În complexul de blocuri trăiesc mai multe familii de refugiați din Kosovo, care au venit în Germania la sfârșitul anilor 90. Membrii acestora se plâng de relatările negative din mass-media germane și susțin că nu ar fi avut loc niciun fel de petreceri mari în clădirea lor, ba chiar că mai mulți membri ai familiei ar fi fost alungați dintr-un centru de testare. Familiile de refugiați kosovari au declarat pentru DW că pacientul zero ar fi avut altă naționalitate și că ele s-ar fi adresat chiar de mai multe ori autorităților sanitare locale pentru a le atrage atenția asupra încălcării măsurilor de carantină pe care le-au observat în blocul lor.  

Lipsa de încredere în autorități

"E vorba de niște resentimente care existau deja dintotdeauna. Acum ies din nou la iveală", spune Meinhart Ramaswamy. Deputatul local de la Partidul Piraților sprijină de ani de zile o familie din Kosovo care locuiește la Göttingen. Potrivit lui, clivajul dintre autoritățile locale și locatarii centrului Iduna va deveni și mai grav din cauza crizei coronavirus, dăunând de pildă inițiativelor de ajutorare a familiilor și copiilor din fosta Iugoslavie care locuiesc în acest complex de blocuri.

Oamenii de acolo nu au încredere în autorități, din moment ce mulți dintre ei se tem că ar putea fi expulzați în Kosovo, statutul lor e complicat, iar multe solicitări de azil au rămas încă fără răspuns. Pe de altă parte, pentru autorități e greu să comunice cu migranții din fosta Iugoslavie care au venit la Göttingen în urmă cu două decenii din cauza barierei lingvistice. Mulți dintre ei nu vorbesc germană, ceea ce poate avea consecințe dramatice în vremurile pandemiei de coronavirus.

"Aici la Göttingen avem un dentist care a fost la schi la Ischgl (un focar de infecție din Austria, nota redacției) și a consultat la întoarcere 500 de pacienți. Despre asta n-a vorbit nimeni în mass-media", spune Meinhart Ramaswamy. S-ar fi putut ajunge la o nouă izbucnire a epidemiei și la demonstrațiile împotriva măsurilor restrictive sau la petrecerile pe bărci de la Berlin, spune politicianul local. "Dar sigur că într-o clădire renovată prost, în care trăiesc mulți oameni în spații restrânse, se ajunge ușor la noi infecții în număr mare."