Copii dispăruţi în Ucraina şi adopţii ilegale în Germania
22 aprilie 2008Copilul Jelenei Sacharova cântărea la naştere 2.300 de grame. Era o fetiţă, iar moaşa a asigurat mama că totul este în regulă. A doua zi dimineaţă, medicii au informat-o însă că fetiţa ei ar fi murit în cursul nopţii din motive necunoscute. Când Jelena a cerut să vadă trupul neînsufleţit al copilului, medicii au susţinut doar că acesta a fost transportat într-un institut specializat pentru analize. Trei luni mai târziu, Jelena Sacharova a primit un act oficial care certifica decesul la naştere al fetiţei.
Astfel de cazuri sunt frecvente în Ucraina, spune deputata Consiliului Europei, Gabi Vermoth: „Unde sunt aceşti copii? Ce s-a întâmplat cu aceşti fetuşi? Nu se ştie. Tot ce ştim este că ei dispar fără urmă.”
Legi europene neclare
Consiliul Europei din Strasbourg se arată îngrijorat de înmulţirea necontrolată a acestor cazuri şi este de părere că toţi copii dispăruţi ajung pe căi ilegale în Europa de vest unde sunt adoptaţi. Consiliul Europei consideră că în Ucraina şi Republica Moldova există o adevărată piaţă pentru astfel de „afaceri” cu copii nou născuţi.
În Uniunea Europeană nu există legi clare privind adopţiile şi nici nu există un mecanism de control la nivel comunitar, astfel încât cererea şi oferta par a reglementa tranzacţiile în domeniu. Potrivit estimărilor, un copil nou născut „costă” la negru între 30.000 şi 40.000 de euro. Cupluri din Germania, de pildă, care nu pot avea copii proprii şi care nici nu vor să se supună procesului îndelungat şi anevoios al adopţiei legale din Republica Federală plătesc cu bucurie preţul cerut. Iar când copilul este deja în grija noilor părinţi, autorităţilor nu le mai rămâne decât recunoaşterea adopţiei.
Structuri criminale bine organizate
Gabi Vermoth este de părere că există structuri criminale bine organizate, specializate în astfel de afaceri şi care cooperează cu medici corupţi şi personal sanitar din ţările de origine ale copiilor.
„Copii nu pot să dispară aşa pur şi simplu. Aşa ceva nu este posibil. Aici este nevoie de reţele organizate care se ocupă cu dispariţia copiilor. O răpire nu poate fi organizată atât de bine de o singură persoană ci de reţele cu adevărat criminale”, spune Vermoth.
Între timp în Ucraina, mai multe mame au înaintat procese împotriva medicilor şi spitalelor de unde au dispărut copiii, până astăzi însă fără nici un succes.