Cooperarea germano-română pe tema minorităților, exemplară

Anul 2017 este unul aniversar pentru relația româno-germană, împlinindu-se 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 25 de ani de la semnarea Tratatului dintre România și R.F.Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa (București, 21 aprilie 1992). Tot în acest an se împlinesc zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, care a avut loc pe perioada Președinției germane a Consiliului UE.

Actualul președinte federal, Frank-Walter Steinmeier, a sărbătorit alături de români la București și la Sibiu, la 1 ianuarie 2007, în calitatea de ministru federal al afacerilor externe, momentul revenirii definitive a României în comunitatea de valori democratice europene.
În acest context de o simbolistică aparte, se desfășoară la București (10-11 aprilie 2017) sesiunea aniversară, a XX-a, a Comisiei guvernamentale mixte româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România. Cu această ocazie, Guvernul român va lansa și un întreg poștal cu timbru marcă fixă, care va continua seria mărcilor poștale lansate în diferite momente aniversare ale relației bilaterale.

Această a XX-a aniversare ne oferă prilejul de a sublinia, în calitate de co-președinți ai Comisiei, relevanța deosebită a acestui instrument — având ca fundament prevederile Tratatului româno-german din 1992 — în evoluția de ansamblu a relației bilaterale, căreia îi atestă, prin existența și longevitatea sa, ca exponent al dialogului constant și constructiv, caracterul privilegiat și soliditatea. Totodată, reuniunea conferă oportunitatea de a realiza un bilanț al celor 25 de ani de la înființarea Comisiei și, mai ales, de a pune bazele cooperării viitoare, având în centrul preocupărilor etnicii germani din România.

Concepută ca un format inclusiv, comisia reunește la masa de discuții reprezentanți ai autorităților române și germane la nivel central, dar și reprezentanți ai landurilor germane și ai autorităților locale din județele românești în care trăiesc etnici germani. În același timp, la lucrările Comisiei participă reprezentanți ai Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), precum și ai asociațiilor sașilor transilvăneni, șvabilor bănățeni și ale șvabilor sătmăreni din Germania.

De altfel, FDGR joacă un rol central în dialogul autorităților române cu etnicii germani din România. Astăzi, la peste un sfert de secol de activitate constantă în sprijinul acestora, FDGR susține activ promovarea intereselor culturale și politice ale sașilor transilvăneni, ale șvabilor sătmăreni și bănățeni care trăiesc în România.

Formatul de lucru bilateral este foarte apreciat, atât la nivel instituțional, de guvernele și parlamentele din ambele țări, cât și la nivelul asociațiilor etnicilor germani, impactul Comisiei fiind benefic atât pentru minoritate, cât și pentru majoritate. De altfel, activitatea Comisiei guvernamentale de-a lungul celor 25 de ani a reflectat și reconfirmat, de fiecare dată, calitatea deosebită a relațiilor româno-germane în ansamblul lor, la nivel politic, economic și socio-cultural, constituind un reper într-un continuum bilateral, asumat transpartinic la nivelul forțelor politice și guvernelor român și federal german.

Astăzi a devenit incontestabil faptul că politicile privind minoritățile sunt esențiale în asigurarea unui climat de pace și stabilitate regională atât în Europa, cât și la nivel global. Evoluțiile din istoria recentă a sud-estului Europei reconfirmă lecția pe care istoria modernă a continentului a oferit-o în numeroase rânduri: protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale reprezintă o premisă esențială a consolidării toleranței la nivelul societății și asigurării unui climat de conviețuire pașnică, ceea ce în esență este un garant al stabilității și păcii. România, pe teritoriul căreia trăiesc 20 de minorități naționale, înțelege foarte bine situația persoanelor aparținând acestora și nevoia lor de a-și păstra identitatea, motiv pentru care a dezvoltat și aplicat un sistem amplu de protecție și promovare a drepturilor identitare, lingvistice, culturale și religioase ale acestora. Politicile statului român privind minoritățile sunt apreciate de partea germană în mod special, iar colaborarea bilaterală pe chestiunile legate de protecția drepturilor persoanelor aparținând minorității germane din România reprezintă un model de abordare în spirit european.

România și Germania cred cu tărie în potențialul etnicilor germani din România de a fi o punte de legătură între cele două țări. Statul român sprijină etnicii germani să își păstreze și să își afirme identitatea, precum și să aibă, în continuare, un rol important în societatea românească. Pentru români, minoritatea germană a reprezentat întotdeauna un reper și un partener de încredere, iar respectul reciproc al celor două comunități se reflectă implicit în prietenia care caracterizează popoarele român și german.

Guvernele român, respectiv german, subliniază importanța comunității germane pentru societatea românească și faptul că orice fel de acțiuni denigratoate la adresa acesteia sunt absolut condamnabile. Ambele guverne evidențiază rolul pozitiv al minorității germane în dezvoltarea societății românești și în ansamblul relațiilor bilaterale româno-germane.

Strânsa colaborare româno-germană în acest domeniu constituie dovada angajamentului luat de România față de intensificarea eforturilor comune de soluționare a problemelor și de promovare a intereselor minorității germane din România, inclusiv ca urmare a unor gesturi ale autorităților române, cum au fost cele privind acordarea de despăgubiri pentru persoanele deportate.

Legislația românească privind stabilirea de plăți compensatorii pentru persoanele deportate sau persecutate de regimul comunist după cel de-al doilea Război Mondial, gest unic la nivelul statelor Uniunii Europene, oferă astfel de drepturi germanilor originari din România, indiferent de cetățenia sau locul de reședință deținute la momentul înaintării cererii. Aceasta a început să producă efecte încă din anul 2013, fiind un exemplu important, transpus în plan legislativ, care demonstrează că România își asumă trecutul.

În același timp, România este printre puținele state care au adoptat o amplă politică de retrocedare a proprietăților naționalizate de regimul comunist. Deși această situație nu a putut fi rezolvată pe deplin de niciun stat fost comunist, România a depus eforturi substanțiale în acest sens, eforturi care vor continua.

O altă preocupare constantă a autorităților române rămâne asigurarea calității învățământului în limba germană ca limbă maternă, proces susținut pe deplin de Germania. Școlile cu predare în limba germană se numără printre cele mai prestigioase din țară, chiar în condițiile în care elevii de origine germană nu sunt majoritari: Colegiul Goethe din București, Liceul Honterus din Brașov, Liceul Brukenthal din Sibiu, Liceul Lenau din Timișoara. România și Germania își propun continuarea demersurilor comune pentru extinderea învățământului în limba germană din România și predarea în aceste școli de către profesori germani. Totodată, o componentă importantă a cooperării româno-germane, susținută constant de ambele părți în cadrul Comisiei, au constituit-o eforturile comune pentru formarea profesională în sistemul dual de învățământ. Adoptarea de către guvernul român, la sfârșitul anului 2016, a legislației privind învățământul dual, ca parte a învățământului profesional și tehnic, permițând formarea profesională a tinerilor români cu sprijinul mediului economic german prezent în România, reflectă pe deplin excelența acestei cooperări.

În același timp, dialogul la nivelul Comisiei a prilejuit definirea unei abordări comune, în sensul prezervării patrimoniului unic al așezărilor tradiționale ale sașilor și șvabilor din România. Avem, împreună, o răspundere pentru această moștenire comună, europeană, privind conservarea și restaurarea monumentelor emblematice ale acestor comunități, cum sunt bisericile fortificate din Transilvania. România și Germania doresc să contribuie la păstrarea acestui patrimoniu german, român, european.

Această moștenire a trecutului prefigurează, însă, și viitorul. În cadrul Comisiei am discutat despre proiecte care să vizeze revalorificarea acestor monumente pentru tineri, prin găzduirea unor școli de vară, tabere pentru tineri europeni.

Dacă prezența etnicilor germani pe teritoriul României a avut menirea de a crea și are rolul de a menține o punte de legătură solidă între România și Germania, acest lucru este valabil, în prezent, și pentru germanii din România și pentru comunitatea românească din Germania. Legătura inițială devine, astfel, o arteră europeană bidirecțională, care consolidează în ambele sensuri relația româno-germană. Astăzi vorbim despre o comunitate de români de aproape jumătate de milion de persoane în Germania, a doua ca dimensiune dintre cele provenind din țări europene, oameni foarte bine integrați și care contribuie la progresul țării în care trăiesc. Eforturile lor, alături de cele ale autorităților din cele două țări, fac ca relațiile dintre România și Germania să aibă o dinamică specială, bine ancorată în dimensiunea europeană. La rândul lor, sașii transilvăneni, șvabii bănățeni și șvabii sătmăreni originari din România care trăiesc în Germania se implică pe multiple planuri pentru dezvoltarea relațiilor germano-române și constituie o punte importantă în relațiile noastre bilaterale.

Ca partener solid al Germaniei în spațiul central/sud-estic al continentului, România rămâne dedicată proiectului european și acordă o importanță deosebită cooperării bilaterale de natură strategică cu Germania, pentru promovarea intereselor comune la nivelul UE și oferirea unui răspuns solidar și responsabil, în contextul actualelor provocări cu care ne confruntăm.

Într-o Europă preocupată de evoluția mișcărilor populiste și naționaliste tot mai vocale, relația româno-germană apare drept una solidă, ilustrând angajamentul ambelor țări în favoarea unei Uniuni Europene solidare, coerente și puternice și constituind, astfel, un reper pentru întărirea legăturilor în cadrul UE, la nivel macro-regional, în baza dialogului, încrederii și respectului reciproc și pentru valorile europene. În deplină concordanță cu această abordare de ansamblu și subsumată acesteia, Comisia guvernamentală dedicată problematicii etnicilor germani din România s-a afirmat, în trecut, ca un instrument de stabilitate și progres în relația româno-germană, iar, în prezent, poate contribui, prin puterea exemplului, la consolidarea întregului proiect european, care să ofere un viitor al prosperității și armoniei tuturor națiunilor ce doresc să fie împreună, într-o societate integrată în care minoritățile își regăsesc pe deplin locul și rolul împreună cu majoritatea.

George Ciamba, secretar de stat în Ministerul român al Afacerilor Externe

Hartmut Koschyk, împuternicitul Guvernului federal german pentru imigranți și minorități naționale