Controale la frontiere

Michael Randropp călătoreşte zilnic cu trenul de la Copenhaga în oraşul suedez Malmö. Este unul dintre cei 15.000 de navetişti din regiunea de graniţă Öresund. "Pentru navetişti, gardul acesta este o nouă Cortină de Fier. Sau, dacă doriţi, un nou Zid al Berlinului", spune Michael arătând către nişte grilaje din fier.

Gardul a fost amplasat cu rolul de a-i împiedica pe refugiaţi să treacă peste liniile de tren şi să se facă nevăzuţi înainte de verificarea autorităţilor. Mulţi dintre refugiaţii care sosesc în ultima staţie de tren înaintea graniţei cu Suedia nu au acte asupra lor. Conform Acordului Dublin, dacă au fost legitimaţi şi luaţi în evidenţă în registrele danezilor atunci sunt obligaţi să rămână în Danemarca. Însă mulţi vor să ajungă în Suedia.

Suedia îşi închide porţile

Începând din 4 ianuarie 2016, guvernul suedez reintroduce controalele la graniţă. Toate trenurile care sosesc din Copenhaga sunt verificate. Pasagerii sunt invitaţi să coboare din tren şi să se legitimeze. Noua procedură îi afectează mai ales pe navetiştii din Öresund - o puternică regiune sub aspect economic, considerată varianta scandinavă a Silicon Valley. Reintroducerea controalelor la frontieră reflectă exact opusul politicii suedeze de până acum - politica uşilor deschise.

Raportat la cifra populaţiei, în 2015 Suedia a preluat mai mulţi refugiaţi ca Germania. În ţara cu 9,5 milioane de locuitori erau aşteptaţi anul trecut aproximativ 100.000 de solicitanţi de azil, însă numărul lor a fost aproape dublu. Prin urmare, Suedia a început să se confrunte cu problema cazării şi întreţinerii celor nou sosiţi. În noiembrie 2015, premierul Stefan Lofven declara că generozitatea suedezilor a fost "naivă".

Mii de refugiaţi s-au făcut nevăzuţi imediat după înregistrare - o problemă uriaşă pentru Suedia. Conform autorităţilor de la Stockholm, în 2015, 80% dintre solicitanţii de azil nu aveau asupra lor acte de identitate. 60% dintre refugiaţii care au cerut protecţie nu şi-au putut dovedi identitatea nici până în ziua de azi. În aceste condiţii, Poliţia şi serviciile de informaţii au avertizat guvernul asupra unui potenţial pericol terorist. "Poate ne-a fost prea greu să acceptăm faptul că printre noi există şi oameni care simpatizează cu ucigaşii organizaţiei Statul Islamic", a mai spus premierul Stefan Lofven.

Supărarea danezilor

Premierul danez Lars Rasmussen se teme că, pentru Danemarca, reintroducerea controalelor la graniţa cu Suedia va echivala cu o creştere a numărului de solicitanţi de azil. O situaţie incomodă pentru prim-ministrul aflat sub presiunea populiştilor de dreapta ai Partidului Popular - a doua putere în Parlamentul danez, formaţiune care se opune categoric primirii refugiaţilor şi pledează pentru închiderea graniţelor ţării.

Însă controalele Suediei îi mai supără pe danezi şi dintr-un alt motiv: premierul Rasmussen îşi face griji din pricina siguranţei investiţiilor. "E o situaţie nefericită. Am cheltuit miliarde cu construirea infrastructurii în regiunea Öresund şi am investit milioane în transformarea în metropole a oraşelor Copenhaga şi Malmö."

În opinia expertului pe probleme de migraţie Joakim Ruist de la Universitatea din Göteburg, în curând multe ţări vor urma exemplul Suediei însă decizia nu este neapărat una rea: "În cele din urmă, verificările la graniţe vor duce la o revizuire radicală a politicii europene în domeniul migraţiei, implicit la o atitudine mai umană faţă de refugiaţi." Existenţa controalelor le-ar putea asigura refugiaţilor un "traseu sigur", iar aceşti oameni ar putea fi distribuiţi între ţările vecine "direct la graniţă", adaugă specialistul.

Lisa Pelling, cercetătoare în cadrul Think Tank-ului cu orientare de stânga "Arena Indea", vede situaţia în mod diferit: controalele la graniţe i-ar putea bloca pe refugiaţii sirieni în regiunile de conflict. "În curând am avea efectul dominoului: toate ţările membre ale Uniunii Europene şi-ar putea închide graniţele până în Turcia." În consecinţă, "masacrul" din Siria s-ar extinde din cauza faptului că oamenii nu mai pot veni în Europa - conchide Lisa Pelling.

Danemarca a anunţat, la rândul său, că reintroduce controlul documentelor de călătorie la frontiera cu Germania. Decizia a fost anunţătă de premierul danez şi este valabilă timp de 10 zile, deocamdată.