Multe întrebări așteaptă răspunsuri la Bruxelles

Chiar și fără negocierile dramatice pe marginea ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar, Uniunea Europeană are suficiente probleme de abordat la summitul european de la Bruxelles. Până în prezent, Brexitul nici măcar nu se regăsește pe ordinea de zi oficială, nefiind clar dacă un acord va fi posibil la timp. "Acesta este un summit foarte neobișnuit pentru că încă nu există răspunsuri la întrebările principale", a declarat în marja reuniunii o sursă diplomatică europeană.

"Singurul lucru limpede este că întâlnirea începe joi după-amiază", a mai spus diplomatul. Proiectul de declarații al summitului, care de regulă este foarte stufos, acum are numai două pagini și include în principal titluri fără conținut real.

O numire cu potențial de conflict

Președintele francez Emmanuel Macron vine în oarecare măsură insultat la Bruxelles. Candidatul său pentru funcția de comisar UE a fost respins de Parlamentul European, iar Macron o învinovățește pe noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acest afront. În marja summitului, cei doi lideri vor încerca să stabilească numele noului candidat francez care ar putea obține o majoritate în divizatul Parlament European.

Afectează acest incident relațiile germano-franceze? În definitiv, Ursula von der Leyen este o confidentă a cancelarei federale Angela Merkel. Diplomații europeni spun că blocarea candidatei lui Macron, Sylvie Goulard, ar fi mai degrabă rezultatul răzbunării șefului PPE, Manfred Weber, a cărui aspirație de a deveni președinte al Comisiei a fost aruncată în aer de Macron.

Cancelara Angela Merkel a încercat să rămână în afara disputelor recente privind personalul european. Grupul conservator PPE din Parlamentul European nu pare să dețină controlul asupra acestora. Von der Leyen trebuie să facă față unui vot în noiembrie în parlament cu noua sa echipă, iar obținerea unei majorități nu este sigură.

Extinderea europeană afectează colaborarea germano-franceză

Președintele francez Macron va fi destul de singur pe tema extinderii către est a UE. Cancelara vrea să pledeze pentru începutul negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Macron respinge strict negocierile de aderare, deși Comisia Europeană, Parlamentul European și aproape toate celelalte state membre văd toate condițiile îndeplinite. Nu este așadar vorba despre un conflict între Merkel și Macron, ci despre Franța împotriva întregii UE. În cadrul reuniunilor pregătitoare ale consiliului de miniștri franco-german de la Toulouse, ministrul german de stat din cadrul Ministerului de Externe, Michael Roth, s-a declarat foarte dezamăgit de atitudinea franceză.

Dezbaterile în contradictoriu în probleme politice punctuale sunt normale într-un parteneriat, a spus în aprilie Emmanuel Macron. La acea vreme, Germania și Franța aveau poziții ușor diferite în ceea ce privește Brexitul. Dialogul dintre cele două puteri europene impune acceptarea "unor confruntări uneori fructuoase, dar întotdeauna cu dorința de a găsi în final un compromis", a spus Macron. Diplomații europeni nu cred că locomotiva germano-franceză se va împotmoli, mai ales după ce UE a aprobat, după îndelungi dezbateri, un buget al zonei euro pentru investiții, promovat intens de Macron.

Prietenia ține până la bani

Consens nu există în chestiunea banilor. Șefii de stat și de guvern din toate statele membre vor argumenta cu înverșunare cu privire la bugetul UE pentru 2021-2027. Germania face parte dintr-un grup mare de contribuabili care doresc să plafoneze bugetul UE la 1,0 la sută din PIB al Europei. Franța ar pute accepta 1,03 la sută. Comisia UE a propus 1,13 la sută. Din cauza plecării britanicilor va exista un decalaj mare în venituri, care va fi neutralizat prin economii și contribuții mai mari pentru plătitori. Franța nu vrea să atingă subvențiile pentru fermierii săi. Germania susține că trebuie cheltuiți mai mulți bani pentru inovație, migrație și chestiuni de viitor. Un acord cu privire la cadrul bugetar va fi posibil abia la anul, când Germania, de departe cel mai mare contribuabil net, va deține președinția rotativă a Consiliului UE.

Turcia și refugiații

Invadarea nordului Siriei de către Turcia, candidat la aderarea la UE, este condamnată în unanimitate, iar Ankara îndemnată să se retragă. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu a decis și sistarea exporturilor de arme pentru acest membru NATO. Unele state, inclusiv Germania și Franța, au declarat că nu vor să mai livreze arme Turciei. Inițiativa franceză de a discuta sancțiunile economice nu mai este urmărită de UE. Din punct de vedere german, principalul subiect care trebuie discutat este modalitatea de continuare a sprijinului pentru Turcia în gestionarea a peste trei milioane de refugiați și migranți. "Acordul privind refugiații" din 2016, care a dus la o scădere rapidă a numărului de intrări în Grecia, trebuie menținut, în pofida tuturor amenințărilor proferate de Ankara. La acest summit nu trebuie să fie așteptate decizii concrete, dar cel puțin o intenție politică cu privire la modul de a trata Turcia și migranții în general, ar trebui să devină evidentă, spun diplomații UE.

Este posibil unui summit extraordinar

Summit-ul UE este programat să se încheie vineri la prânz. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, care va înmâna postul său belgianului Charles Michel în șase săptămâni, ar putea fi obligat să organizeze vineri consultări pe marginea tratatului de Brexit. Dacă va exista un tratat. În caz contrar, nu este exclus un summit european înainte de 31 octombrie, data oficială a ieșirii Regatului Unit din blocul comunitar.