Congresul fermierilor europeni la Bruxelles
1 octombrie 2008Comisarul european pentru agricultură şi alimentaţie, Mariann Fischer Boel, evită cuvântul reformă. Opoziţia Franţei şi a Germaniei, două importante ţări agrare, ar bloca orice iniţiativă denumită astfel. De aceea, comisarul originar din Danemarca, unde familia ei are chiar ea o fermă proprie, preferă să denumească lanţul de modificări planificate în politica agrară un "test de sănătate":
"Uneori se recomandă şi oamenilor să facă un test de sănătate, pentru a vedea dacă sunt cu adevărat în formă. dacă e nevoie de nişte însănătoşiri - de ce nu? Tocmai acesta este scopul testului nostru de sănătate".
Testul de sănătate, efectuat deja de un an de zile, demonstrează că politica agrară europeană se îndepărtează tot mai mult de acordarea de subvenţii directe către ferme individuale, evoluând înspre dezvoltarea rurală generală, care implică protecţia mediului şi sprijinirea proiectelor de infrastructură.
Comisarul european pentru agricultură şi alimentaţie este de părere că UE:
"alocă fondurile în mod adecvat, şi anume prin redistribuirea lor în favoarea dezvoltării rurale. Dacă privesc agricultura în viitor, îmi dau seama că dezvoltarea rurală joacă un rol esenţial".
Printre proiectele de dezvoltare rurală se numără, de pildă, ameliorarea sistemelor de irigaţie sau cultivarea unor specii de plante rezistente la secetă. Mariann Fischer Boel:
"Propunem reducerea volumului subvenţiilor directe cu opt procente, pe care să le investim în lupta împotriva modificărilor climatice. Avem nevoie de investiţii suplimentare pentru a putea garanta producţia obişnuită a alimentelor".
UE cheltuie anual 50 de miliarde de Euro pentru ajutorarea celor 13 milioane de fermieri europeni. Această sumă reprezintă jumătatea bugetului total al Uniunii. Mariann Fischer Boel atrage însă atenţia asupra faptului că tendinţa bugetului pentru agricultură este descrescătoare:
"Bugetul comunitar pentru agricultură este prevăzut să scadă din 2003 până în 2013. În consecinţă vor fi alocate mai puţine subvenţii".
Printre cei care vor trebui să renunţe la o parte din ajutoarele obişnuite se numără fermele mari. Până acum, ajutoarele erau acordate proporţional cu suprafaţa cultivată. Astfel, 20% din ferme primesc 80% din volumul subvenţiilor.
Mariann Fischer Boel trebuie să împace interesele celor 27 de state membre ale UE. Politica agrară aplicată în prezent a fost concepută însă acum cinci ani, la vremea aceea pentru doar 15 state membre.
"Dacă comparaţi atitudinea fermierilor în diferite regiuni ale UE, veţi constata diferenţe majore. Politicienii însărcinaţi cu aceste probleme trebuie să-şi apere cu fermitate iniţiativele pe care le consideră necesare".
Ţelul suprem al politicii agrare europene ar trebui să fie o capacitate flexibilă de producţie a agricultorilor pe piaţa europeană.
"Din cauza creşterii preţurilor nu mai efectuăm achiziţii de intervenţie, nu mai subvenţionăm exportul şi nu mai practicăm stocarea produselor",
a explicat comisarul Mariann Fischer Boel, care a adăugat că fermierii europeni au în prezent o situaţie bună. Preţurile producătorilor sunt avantajoase iar recoltele vor fi bogate anul acesta. Testul de sănătate al politicii agrare europene va fi încheiat până la sfârşitul anului.