Conflicte religioase debordante

„Iranul nu va renunţa la drepturile sale nucleare”, a declarat textual ayatolahul Kamenei, care, citat de ziarul israelian, Jerusalem Post, a avertizat că ţara sa „îi va pocni în faţă pe agresori” şi a condamnat Franţa, fiindcă, potrivit lui, ar fi „îngenuncheat în faţa sioniştilor”.

Iranul şi organizaţia teroristă, şiită, Hizbollah, care controlează Libanul cu sprijinul regimului de la Teheran, au afirmat de altfel că Israelul s-ar fi aflat îndărătul dublului atentat de la Beirut soldat cu peste 20 de victime. Comis de făptaşi sinucigaşi în faţa ambasadei iraniene din capitala libaneză, acest atentat de marţi era, miercuri, subiectul principal al presei apusene. Care contestă la unison afirmaţiile iraniene.

Chiar şi un ziar libanez precum L'Orient de Jour reţine că terorismul e greu de oprit mai cu seamă când „actele de teroare sunt săvârşite de sinucigaşi” în ţări scindate religios. Ziarul de limbă franceză e convins că sângeroasele deflagraţii de la ambasada iraniană au un substrat ce ţine de războiul sirian. „Acest conflict civil şi cercul vicios al violenţelor nu s-au oprit la porţile suburbiilor şiite din Beirut”.

De aceeaşi părere sunt şi ceilalţi analişti. Süddeutsche Zeitung din München relevă că explozia din capitala libaneză e o reacţie la implicarea Hizbollah de partea regimului Assad în conflictul sirian şi la rolul asumat de iranieni în acest război. Potrivit ziarului bavarez, gruparea şiită din Liban reprezintă vârful de lance al ofensivelor lansate de trupele guvernului de la Damasc. „Fără susţinerea lor şi a gărzilor revoluţionare iraniene, Assad abia dacă ar mai putea să ţină piept rebelilor”, mai scrie ziarul care scoate în evidenţă şi calculul atentatorilor suniţi: „dacă Hisbollah nu se va mai simţi în siguranţă acasă, va fi nevoită să-şi retragă oamenii din Siria. La rândul lor, miliţiile sunite doresc războiul religios”.

Şi alţi observatori reliefează că fronturile în această conflagraţie sunt definite religios. Rheinpfalz constată că suniţii nu vor în ruptul capului să accepte în zonă o victorie a Iranului şiit.

De unde şi pesimismul unor editorialişti care prevăd, precum Tages-Anzeiger din Zürich, că măcelul fratricid din Siria, un conflict între suniţi şi susţinătorii lor din emirate, Turcia, Arabia Saudită pe de o parte, şi combatanţii şiiţi ajutaţi de iranieni pe de alta, „riscă să se prelungească multă vreme”. Fiindcă occidentul n-ar prea putea „influenţa situaţia”, mai crede ziarul elveţian.

Analizând declaraţiile de după atentat ale responsabililor iranieni care au acuzat statul evreu, dar au afirmat concomitent că simt în nări „miros de petrodolari”, o aluzie străvezie la Arabia Saudită, unii analişti au descoperit rapid obiectivul terorist ce ar putea succeda exploziilor de ieri. „Nu mai e decât o chestiune de timp până la următorul atentat, de această dată contra intereselor saudite din Liban” relevă olandezul De Telegraaf.

Lărgind perspectiva, ziarul berlinez Die Welt deplânge degradarea atroce a unei regiuni care, cu doi ani în urmă, dădea vestului impresia iluzorie că s-ar afla în pragul unei „primăveri arabe”, care de fapt continuă să fie afectată de rămânere în urmă, de extremism, obscurantism şi terorism, precum şi de „conflicte religioase debordante”.